fbpx

Transport gratuit la comenzile peste 200 de lei.

Luteina, zeaxantina și mezo-zeaxantina îmbunătățesc vederea în culori

Luteina, zeaxantina și mezo-zeaxantina îmbunătățesc vederea în culori

Vezi culorile mai bine!

LMZ te ajută să vezi culorile mai bine! Carotenoizii maculari contribuie la o performanță vizuală superioară.

Află mai mult din articolul de mai jos!

Lumea în culori

Felul în care percepem culorile are un impact foarte mare asupra calității vederii noastre, putând face cu adevărat diferența atunci când vine vorba de performanța vizuală.

Nivelul nostru de percepție al culorilor poate afecta în mod direct numeroase caracteristici ale vederii, cum ar fi raza vizuală, percepția formelor și a texturilor sau percepția spectrului cromatic.

În consecință, felul în care interpretăm mediul înconjurător prin intermediul simțului vederii depinde în mare măsură și de modul de percepție a culorilor.

Percepția noastră asupra culorilor depinde, la rândul său, de interpretarea senzorială a luminii.

Mai simplu spus, ochiul uman nu vede în realitate culoarea, ci mai degrabă lumina care se reflectă de pe diferite obiecte.

Numai lumina reflectată de pe obiecte este capabilă să activeze procesul vizual din ochi și apoi din creier, astfel încât noi să putem percepe mai departe culorile pe care le vizualizăm.

Felul în care ochiul uman percepe și interpretează lumina este esențial pentru calitatea percepției culorilor și pentru performanța vizuală în general. Capacitatea retinei de a absorbi și filtra lumina care pătrunde în interiorul ochiului joacă un rol determinant în acest proces, astfel că sănătatea și buna funcționare a acesteia nu pot fi neglijate.

LMZ sporește sensibilitatea la contrast?

Luteina, zeaxantina și mezo-zeaxantina sunt cei mai importanți carotenoizi maculari folosiți de ochiul uman și, în special, de retină pentru absorbția și filtrarea luminii, în procesul de interpretare vizuală a culorilor.

Acești carotenoizi maculari au rolul de fortifica retina împotriva razelor de lumină ultravioletă provenite de la Soare și împotriva undelor de lumină albastră emise de ecranele diferitelor dispozitive pe care le folosim.

În același timp, luteina, zeaxantina și mezo-zeaxantina contribuie la îmbunătățirea sensibilității oculare la contrast, la creșterea percepției fundalelor, formelor și texturilor, precum și la reducerea fotofobiei.

Mulțumită acestor proprietăți importante, pigmenții maculari ne permit să ne protejăm ochii de undele de lumină dăunătoare vederii și simultan, să fortificăm percepția noastră vizuală a undelor care ne permit să interpretăm culorile, texturile și formele, precum și vederea în profunzime.

Este demonstrat clinic faptul că absorbția selectivă a luminii albastre poate avea un impact puternic asupra sensibilității oculare a percepției culorilor. Mai exact, felul în care ochiul uman filtrează lumina albastră determină armonizarea culorilor și, în consecință, felul în care noi percepem lumea pe care o vedem.

De asemenea, este clar determinat faptul că densitatea pigmenților maculari din interiorul retinei va juca un rol determinant în sporirea sau reducerea percepției luminii.

Astfel, menținerea unui nivel optim de luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină este foarte importantă pentru a asigura retinei toate substanțele nutritive de care are nevoie pentru a filtra în mod eficient undele nocive de lumină, menținând acuitatea noastră vizuală în cei mai buni parametri.

Bright contrast

Nu uita de LMZ!

În plus, așa cum arată o serie de studii din domeniul oftalmologic, există o corelație puternică între dezvoltarea afecțiunilor degenerative de vedere, precum degenerescența maculară și slăbirea acută a gradului de percepție a culorilor.

Mai mult, declanșarea și dezvoltarea acestor afecțiuni este, la rândul său, corelată cu deficitele de luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină, iar în numeroase cazuri suplimentarea dietei cu carotenoizi maculari va avea ca efect stagnarea sau ameliorarea simptomelor bolii.

Asigură-ți o performanță vizuală superioară și o percepție mai bună asupra culorilor cu MacuShield, suplimentul cu un conținut optim de luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină!

Importanța prevenirii bolilor oftalmologice

Importanța prevenirii bolilor oftalmologice

PREVENIREA BOLILOR OFTALMOLOGICE

Dr. Bogdan Cucu, ne vorbește despre prevenirea bolilor oftalmologice și despre pericolul netratării acestora la timp.

Mai jos puteți găsi interviul cu dl. Dr. Bogdan Cucu, unde aflăm mai multe despre importanța prevenirii bolilor oftalmologice.

De asemenea, puteți găsi mai multe informații despre dl. Dr. Cucu, aici.

Bolile oftalmologice – Cum trebuie abordate?

Dl. Dr. Bogdan Cucu a întâlnit multe cazuri în care persoanele adulte nu prezintă nicio simptomatologie, dar odată cu înaintarea în vârstă, se duc la optometrist, pentru că, susțin ei, nu mai văd foarte bine și simt nevoia de a purta ochelari.

Până în acel moment, acele persoane văd bine și dintr-o dată se prezintă la medicul oftalmolog, susținând că nu mai văd aproape deloc.

Cu alte cuvinte, majoritatea persoanelor nu se prezintă la oftalmolog decât atunci când vederea lor se degradează semnificativ.

Odată ce medicul oftalmolog creează istoricul pacientului, află că acesta are antecedente de glaucom în familie.

Acest lucru este periculos, deoarece glaucomul este o boală care se transmite din generație în generație.

Pacientul cu glaucom nu realizează că începe să își piardă vederea, deoarece acesta acționează asupra vederii periferice, strânge câmpul vizual, însă vederea centrală nu este afectată.

Pacienții pot ajunge să aibă o vedere foarte scăzută, undeva la 2-3% și având un câmp vizual foarte îngustat. Acest lucru înseamnă că poate vedea un obiect care se află în fața lui, însă nu mai poate vedea împrejurimile.

Dacă pacientul a ajuns în acest stadiu, nervul optic este deja distrus și nu prea mai există soluții de recuperare a vederii.

Dr. Bogdan Cucu ne recomandă ferm să mergem periodic la un control oftalmologic, chiar dacă nu prezentăm niciun fel de simptom.

Cu atât mai mult, persoanele care au antecedente de glaucom în familie, trebuie să se prezinte la oftalmolog. În acest mod se reduce considerabil riscul de orbire.

Importanța consultului oftalmologic

Nu doar persoanele care au antecedente în familie trebuie să acorde atenție controlului oftalmologic.

Există anumite afecțiuni, spre exemplu diabetul, care au impact asupra acuității vizuale și care prezintă risc de orbire. Cea mai frecventă complicație a diabetului, care afectează vederea, este retinopatia diabetică.

Aceasta poate fi depistată și ținută sub control, dacă pacientul merge periodic la oftalmolog.

În caz contrar, pacienții își pierd vederea fără să își dea seama, iar chirurgia oftalmologică devine depășită.

Prevenția este esențială

Dl. Dr. Bogdan Cucu ne încurajează să fim preventivi:

„Nu tot timpul faptul că par bine, înseamnă că și sunt bine. Trebuie tot timpul să am această gândire, nu numai pe partea de oftalmologie. Prevenția este cea care de multe ori îmi salvează funcționalitatea.”

MacuShield este suplimentul tău alimentar, ce conține luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină, necesare în menținerea performanței vizuale!

Retinopatia diabetică (RD)

Retinopatia diabetică (RD)

Monitorizarea retinopatiei diabetice

POZA LAZAN

Articol realizat de:

Dr. Nicoleta LAZAN

– Medic primar oftalmolog –

Clinica Ophtalens T, Cluj-Napoca

Dr. Nicoleta Lazan, medic primar oftalmolog, ne oferă câteva informații despre monitorizarea retinopatiei diabetice. Puteți găsi mai multe informații despre activitatea dnei. Dr. Lazan, aici.

Introducere

       Diabetul zaharat (DZ) este o afecțiune sistemică ce se caracterizează prin niveluri crescute ale glicemiei. Cele mai frecvente forme sunt:

   1. DZ tip I – insulino-dependent, cauza: leziuni pancreatice ce determină o lipsă totală de insulină, debut frecvent între 10-20 ani.

      2. DZ tip II – non-insulino-dependent, cauza: deficiența relativă de insulină, debut frecvent între 50-70 ani, la persoanele cu exces ponderal. Reprezintă 90% din formele de diabet, iar o parte din pacienți devin în timp insulino-necesitanți.

      O formă rară este diabetul gestațional, care apare la unele femei datorită creșterii rezistenței la insulină pe perioada sarcinii.

      Diabetul zaharat  are o frecvență ridicată, interesând toate categoriile de populație. Datele statistice ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și ale Asociației Americane a Diabetului arată că în prezent, pe glob sunt aproximativ 425 milioane de pacienți cu diabet zaharat.

Prin complicațiile sale funcționale care interesează vasele sanguine (boala coronariană, boala arterială periferică, accidentul vascular cerebral), retina (retinopatia), rinichiul (nefropatia), nervii (neuropatia), diabetul zaharat reprezintă o gravă problemă socială contemporană.

     Factorii genetici, hipertensiunea arterială, obezitatea, sarcina sunt considerați factori de risc în apariția complicațiilor diabetului zaharat.

     Retinopatia diabetică este cea mai frecventă patologie vasculară retiniană și principala cauză de cecitate (orbire) la pacienții cu vârsta între 20-65 ani.

4 din 5 pacienți cu diabet zaharat de peste 20 ani pot suferi de retinopatie diabetică.

Consultația oftalmologică constă în:

1. Anamneza

  • prezența eventualelor semne de alarmă (vedere încețoșată sau fluctuantă, percepția alterată a culorilor, pete întunecate în câmpul vizual).
  • tipul și durata DZ, gradul de compensare a DZ.
  • antecedente heredocolaterale (părinți, frați cu DZ) și personale patologice (HTA, obezitatea, hiperlipidemia).

2. Măsurarea acuității vizuale (a vederii) fără și cu corecție optică, măsurarea tensiunii intraoculare, examen biomicroscopic (evidențierea eventualelor probleme de cornee sau cristalin) și examen oftalmoscopic (fund de ochi – FO) cu dilatarea pupilei. De obicei, afectează ambii ochi.

    Dacă se constată modificări la FO, atunci se vor efectua următoarele investigații: retinofotografie, OCT macular, ecografia oculară.

    3. Retinofotografia (poza fund de ochi)- ne ajută pentru a compara evoluția în timp a retinopatiei diabetice.

    Picture1

    Foto 1. Aspect normal al fundului de ochi

    4. OCT macular (tomografie în coerență optică) : evaluează prezența, extensia si evoluția edemului macular după tratament.

    5. Ecografia oculară -indicații: cataracta matură, hemoragia vitreeană, suspiciunea de dezlipire de retină.

     Stadializarea retinopatiei diabetice

    1. Retinopatia diabetică neproliferativă (ușoară/medie /severă)

    • microanevrisme (dilatarea capilarelor fiind leziunea inițială în retinopatia diabetică)
    • hemoragii retiniene și modificări venoase
    • exsudate retiniene (dure sau vătoase)

    Picture2 1

    Foto 2. Retinopatie diabetică neproliferativă

    2. Retinopatia diabetică proliferativă (precoce/cu risc crescut/avansată)

    -neovascularizație retiniană (vase noi, slabe, care se rup ușor)

    -hemoragii preretiniene, vitreene

    -glaucom neovascular

    -dezlipire de retină tracțională

    Picture3

    Foto 3. Retinopatie diabetică proliferativă

    Edemul macular diabetic (difuz sau localizat) poate fi prezent în orice stadiu al retinopatiei diabetice si reprezintă o îngroșare a retinei în zona centrală (în maculă) cu scăderea vederii centrale.

    TRATAMENT RETINOPATIE DIABETICĂ

    Tratamentul retinopatiei diabetice este individualizat în funcție de stadiul evolutiv al bolii.

    1. Tratament medicamentos

    -controlul riguros al glicemiilor + regim igienodietetic strict (hemoglobina glicozilată < 7 %)

    -tratamentul factorilor de risc (HTA/obezitatea/dislipidemia)

    -capilarotrofice și carotenoizi xantofili (rol antioxidant și antiinflamator).

     2. Terapia anti-VEGF (antiangiogenică) – reprezintă prima linie de tratament în edemul macular.

    Constă în efectuarea unor injecții intravitreene cu anti-VEGF, o injecție pe lună, numărul acestora depinzând de stadiul bolii și răspunsul la tratament.

    Medicul oftalmolog curant va stabili exact când și câte injecții sunt necesare în fiecare caz.

      Picture4

      Foto 4. Reducerea edemului macular după tratament injectabil cu anti-VEGF

      3. Tratament cu corticosteroizi intravitreean sau fotocoagulare laser focal sau în grilă (dacă edemul macular nu răspunde corespunzător la terapia cu anti-VEGF).

      4. Panfotocoagulare laser în RD neproliferativă severă și în RD proliferativă.

      5. Vitrectomia posterioară în cazul apariției complicațiilor RD : hemoragia vitreeană densă, persistentă, dezlipirea de retină tracțională care implică macula, membrane epiretiniene maculare, edem macular cronic refractar la alt tratament.

      Monitorizare

      1. Diabet zaharat fără retinopatie- examinare o dată pe an.
      2. Retinopatie diabetică ușoară-control oftalmologic la 6-9 luni .
      3. Retinopatie diabetică moderată/severă-examinare la 4-6 luni.
      4. Retinopatie diabetică proliferativă-control la 3 luni.

      Concluzii

      1. Studiul DCCT (The Diabetes Control and Complications Trial) a demonstrat că un control strict al glicemiei previne apariția, dar și progresia retinopatiei diabetice, nefropatiei și neuropatiei diabetice.

      2. Controlul factorilor de risc (tratamentul hipertensiunii arteriale și a dislipidemiilor, scăderea în greutate).

      3. Instituirea unui regim de viață sănătos, mișcare zilnică și alimentație echilibrată. La nivelul retinei există 3 pigmenți (carotenoizi) cu rol antioxidant: luteina, zeaxantina și mezo-zeaxantina.

      Organismul uman nu produce acești carotenoizi, ci sunt luați din produsele vegetale. De exemplu, luteina din alimentele verzi (spanac, salată, varză), zeaxantina din legumele și fructele portocalii.

      De asemenea, se recomandă consumul periodic de pește, ouă, nuci, alimente care sunt bogate în acizi grași (omega 3).

      Atunci când există diverse afecțiuni retiniene și/sau o alimentație neadecvată, se administrează suplimente alimentare și trofice retiniene care previn sau încetinesc evoluția diverselor afecțiuni maculare.

      4. Având în vedere că retinopatia diabetică poate fi asimptomatică până în stadiile avansate ale bolii, detectarea precoce si aplicarea la timp a tratamentului sunt esențiale pentru păstrarea vederii.

      Vă așteptăm pe blogul nostru pentru mai multe articole din lumea oftalmologiei!

      Importanța screening-ului în glaucom

      Importanța screening-ului în glaucom

      Screening-ul în glaucom

      Cum este folosit screening-ul în glaucom? Poate fi acesta depistat mai ușor? Dr. Diana Săndulache, medic oftalmolog, ne explică această tehnologie și de ce este aceasta utilă.

      Pe dna. Dr. Diana Săndulache, o puteți găsi aici.

      Despre glaucom

      Glaucomul este o neuropatie optică, cronică, progresivă ce duce la lezarea ireversibilă a nervului optic și a stratului fibrelor nervoase retiniene, ce se asociază frecvent cu creșterea presiunii intraoculare.

      Presiunea crescută în interiorul ochiului poate deteriora nervul optic, cel responsabil pentru transmiterea informațiilor vizuale către creier.

      Acest lucru poate duce la pierderea treptată a vederii, începând cu câmpul periferic.

      Glaucomul are o prevalență crescută în toată lumea cu o rată ridicată a orbirii, reprezentând în multe regiuni principala cauză de cecitate (=orbire) ireversibilă.

      Incidența glaucomului este in mod special influențată de diagnosticarea în stadii avansate ale bolii.

      Aproximativ 50% dintre pacienți nu știu că suferă de glaucom deoarece are o lungă evoluție fără simptome distincte.

      Screening-ul și avantajele acestuia

      Screening-ul reprezintă principala armă în detecția precoce a glaucomului și presupune o bună colaborare între medic și pacient.

      Este în mod special necesar în prezența factorilor de risc: istoric familial de glaucom, vârsta avansată, originea afro-americană sau hispanică, o presiune intraoculară crescută, particularități anatomice.

      Glaucomul mai poate fi asociat cu afecțiuni precum: miopia, istoricul de traumatism ocular, utilizarea corticosteroizilor, diabetul, sindromul de apnee în somn sau migrena.

      În cazul pacienților peste 40 de ani ce prezintă factori de risc, examinarea de rutină ar trebui făcută la 1-2 ani, sau în funcție de recomandările medicului oftalmolog.

      Examinarea de rutină trebuie să cuprindă: acuitatea vizuală, examinarea pupilei și a segmentului anterior, măsurarea presiunii intraoculare (prin aplanotonometrie – metoda standard) și evaluarea fundului de ochi.

      În cazul suspiciunii de glaucom se recomandă investigații suplimentare.

      Experiența medicului

      Din cazuistica personală vă prezint cazul unei paciente în vârstă de 56 ani ce s-a prezentat pentru scăderea unilaterală a vederii, subiectiv observată de câteva zile.

      La examinarea oftalmologică pacienta prezenta o presiune intraoculară de 40mmHg, cu modificări importante la fundul de ochi, câmp vizual și OCT.

      Afectarea unilaterală și absența simptomatologiei au dus la o adresare la medic într-un stadiu avansat de boală.

      După inițierea medicației topice antiglaucomatoase presiunea intraoculară este în limite normale însă leziunile deja existente sunt ireversibile.

      Adresabilitatea crescută a pacienților pentru controalele oftalmologice de rutină dar și o atenție crescută din partea medicului în obținerea istoricului medical, pot crește rata de diagnosticare a glaucomului și minimiza efectele pe termen lung ale acestuia.

      WhatsApp Image 2022 11 08 at 09.59.01

      Articol realizat de:

      Dr. Diana Elena Săndulache

      -Medic specialist oftalmologie-

      Clinica oftalmologică PUPILA, Iași

      MacuShield este suplimentul tău alimentar cu luteinăzeaxantină și mezo-zeaxantină, ce susține performanța vizuală!

      Cum scazi sensibilitatea ochilor la lumină puternică: beneficiile luteinei, zeaxantinei și mezo-zeaxantinei

      Cum scazi sensibilitatea ochilor la lumină puternică: beneficiile luteinei, zeaxantinei și mezo-zeaxantinei

      Protejează-ți vederea cu LMZ!

      Ochi sensibili la lumină? Protejează-ți vederea cu LMZ! Află mai multe despre beneficiile luteinei, zeaxantinei și mezo-zeaxantinei.

      Sensibilitate la lumină

      Atunci când ochii tăi devin sensibili la lumină puternică, viața cotidiană este afectată în numeroase moduri. La prima vedere, acestea par mărunte, însă în timp își pot spune cuvântul.

      De la ieșiri în aer liber de care nu te poți bucura din cauza razelor de soare, la disconfortul repetat care apare pe parcursul unei zile obișnuite, efectele sensibilității la lumină nu ar trebui subestimate.

      Dacă simți că ochii ți se adaptează mai greu la o cantitate mai mare de lumină și ți se pare confortabil să porți frecvent ochelari de soare, te confrunți cu o sensibilitate mare la lumină puternică.

      Până la un punct, este normal să ne ferim ochii de lumina puternică. Spre exemplu atunci când razele soarelui bat direct înspre ei.

      Strângerea pleoapelor și ferirea ochilor sunt mecanisme de apărare pentru a evita expunerea excesivă la lumină deosebit de puternică.

      Totuși, pe termen lung, să faci frecvent aceste gesturi presupune o probabilitate mai mare de apariție a ridurilor de expresie în jurul ochilor.

      În schimb, dacă sensibilitatea ochilor apare și la lumină de intensitate medie, iar simptomele sunt mai intense, incluzând senzația de durere, atunci ne referim la o afecțiune medicală numită fotofobie.

      Sunglasses

      Despre luteină, mezo-zeaxantină și zeaxantină

      Luteina, zeaxantina și mezo-zeaxantina sunt carotenoizi maculari, substanțe care se găsesc la nivelul ochilor, în special în maculă și retină.

      Acestea sunt importante pentru menținerea unei vederi sănătoase și au o serie de efecte pozitive.

      Acestea sunt: crearea unei bariere împotriva luminii albastre excesive, obținerea unui efect antioxidant, creșterea acuității vizuale și întârzierea sau ameliorarea simptomelor unor afecțiuni oculare.

      Luteina, zeaxantina și mezo-zeaxantina pot fi obținute din surse externe, însă se află în cantități foarte mici și doar în anumite alimente, așa că este ușor să te confrunți cu un deficit.

      Atunci când acești trei pigmenți maculari nu sunt prezenți în cantități corespunzătoare, riscul să te confrunți cu o sensibilitate la lumină puternică este mai mare.

      Prin aportul de carotenoizi maculari din suplimente alimentare, te asiguri că nu există o deficiență de luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină în maculă și în retină și, astfel, acționezi pentru scăderea sensibilității ochilor tăi la lumină puternică.

      Un studiu a ajuns la concluzia că, prin faptul că absorb lumina, pigmenții maculari duc la atenuarea disconfortului cauzat de lumina puternică și la creșterea nivelului necesar de lumină pentru a declanșa sensibilitatea.

      Cu alte cuvinte, atunci când avem gradul optim de luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină la nivelul retinei și maculei, lumina trebuie să fie mult mai puternică pentru a ne deranja.

      Cum scăpăm de sensibilitate la lumină?

      Sensibilitatea la lumină puternică poate fi neplăcută, dar, din fericire, poți lua mai multe măsuri pentru a o ameliora simțitor. Asigurarea unui aport optim de luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină este o metodă eficientă și naturală de a scădea sensibilitatea ochilor la lumină.

      Sensibilitatea la lumină nu trebuie luată doar ca problemă de sine stătătoare, deoarece uneori poate fi simptomul unei afecțiuni oculare.

      Cea mai frecventă afecțiune cu care este asociată sensibilitatea la lumină este sindromul ochiului uscat, fiind unul din simptomele acestuia, pe lângă roșeața ochilor, iritarea acestora și senzația de corp străin.

      Și în acest caz, aportul de luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină este de ajutor și scade considerabil sensibilitatea la lumină.

      Creează o barieră împotriva luminii puternice cu ajutorul MacuShield, suplimentul alimentar cu luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină care scade sensibilitatea ochilor la lumină.

      Întreabă medicul oftalmolog de MacuShield, suplimentul ce susține performanța vizuală!