Uncategorized Archives - MacuShield Romania
Degenerescența maculară în viața pacienților

Degenerescența maculară în viața pacienților

Degenerescența maculară și impactul asupra vederii

Află mai multe detalii despre degenerescența maculară și impactul ei asupra vederii de la Dna. Dr. Gabriela Drâmbărean, medic primar oftalmolog.

Crezi că ai putea suferi de degenerescență maculară? Să vedem care sunt simptomele acestei afecțiuni și cum se poate fi aceasta depistată.

Dacă vrei să urmărești întreg interviul cu dna. Dr. Gabriela Drâmbărean, îl poți găsi aici!

Ce este degenerescența maculară?

Degenerescența maculară este o boală degenerativă, o afecțiune redutabilă în oftalmologie, care se poate solda cu un handicap important. Acest lucru se întâmplă pentru că degenerescența maculară acționează asupra vederii centrale, asupra retinei.

Încă nu se cunosc cauzele acestei afecțiuni, nu se poate vindeca în totalitate, ci doar se poate ameliora și ce este cel mai grav este că nu prezintă niciun fel de durere în etapa inițială.

Degenerescența maculară apare în special la persoanele cu vârsta peste 50 de ani. Tocmai de aceea este recomandat ca aceste persoane să nu treacă cu vederea consultul oftalmologic anual.

De asemenea, persoanele care au în familie cazuri de degenerescență maculară sunt mai predispuse către dezvoltarea acestei afecțiuni.

Cum poate fi diagnosticată degenerescența maculară?

Degenerescența maculară poate fi depistată doar printr-un consult oftalmologic amănunțit. În cadrul consultului oftalmologic se examinează fundul de ochi, pentru a vedea dacă este ceva în neregulă cu macula.

Macula este zona cea mai importantă din retina. Este punctul în care lumina ajunge și este preluată de fotoreceptori.

În cazul în care lumina se concentrează în alt punct atunci vederea va fi alterată.

Există mai multe tipuri de degenerescență maculară?

Sunt două tipuri de degenerescență maculară. Există degenerescență maculară incipientă, sau uscată și degenerescență maculară avansată, sau umedă.

Cea mai des întâlnită formă este cea uscată, iar persoanele care sunt diagnosticate cu această formă trebuie să înceapă imediat să își protejeze vederea!

Deși este mai rar întâlnită, forma avansată sau umedă a degenerescenței maculare evoluează mai rapid și afectează vizibil acuitatea vizuală.

Cum știe pacientul dacă tratamentul pentru degenerescența maculară funcționează?

Potrivit experienței dnei. Dr. Gabriela Drâmbărean, există pacienți care știu că tratamentul funcționează, dar și persoane care nu își dau seama de acest lucru.

Pentru ca toți pacienții să realizeze că tratamentul își face efectul, aceștia trebuie ghidați, trebuie ca medicul să le explice ce înseamnă degenerescența maculară și cum funcționează.

Pacientul trebuie să înțeleagă faptul că tratamentul nu este dat pentru a vindeca degenerescența maculară, ci pentru a încetini progresia acesteia.

În clipa de față nu se poate afirma că există un tratament eficient pentru stoparea degenerescenței maculare, dar întotdeauna există speranțe.

Cât de des trebuie administrat tratamentul pentru degenerescența maculară?

Este foarte important de reținut că din momentul în care un pacient este diagnosticat cu degenerescență maculară tratamentul trebuie să fie administrat continuu, nu trebuie să fie descoperită nici măcar o zi!

În plus, pacientul trebuie să se întoarcă periodic la consult oftalmologic, pentru a verifica că tratamentul este eficient și dacă va avea sau nu o continuare.

Care este legătura între starea generală de sănătate și problemele oftalmologice?

Există anumite probleme de sănătate, (de ex. diabetul, hipertensiunea arterială sau obezitatea), care deși la prima vedere nu par să aibă legătură cu domeniul oftalmologiei, pot genera sau agrava eventualele probleme oftalmologice.

În acest moment nu există un tratament care să vindece degenerescența maculară, însă ea poate fi încetinită (în cazul în care este în fază incipientă) administrând anumite suplimente alimentare sau vitamine pentru ochi.

Glaucom – simptome, riscuri și tratament

Glaucom – simptome, riscuri și tratament

Timp de citire: 5 minute

Ce este glaucomul?

Ce este glaucomul și cum se tratează?

Dna. Dr. Nicoleta Anton, medic primar oftalmolog la Spitalul Sf. Spiridon, Iași, ne vorbește despre simptome, riscuri și tratament în glaucom.

Glaucomul este o afecțiune oculară, destul de des întâlnită, care, dacă nu este depistată și tratată la timp, poate duce la orbire. Acesta este caracterizat de presiune oculară crescută, care poate duce la deteriorarea nervului optic.

Glaucomul este una din cauzele principale ale pierderii vederii la nivel mondial.

Mai jos puteți găsi interviul integral cu dna. Dr. Nicoleta Anton, unde ne povestește mai multe despre această afecțiune

Glaucom – cauzele apariției

Istoricul familial trebuie luat în considerare atunci când vine vorba de glaucom.

Cu alte cuvinte, dacă în familia noastră există cazuri de glaucom, există o probabilitate destul de mare ca și noi să suferim la un moment dat de această afecțiune.

Este important de menționat faptul că există mai multe tipuri de glaucom.

Glaucomul primitiv, care poate fi cu unghi deschis sau unghi închis și care este asociat istoricului familial.

Cel cu unghi deschis este cea mai frecventă formă de glaucom. Apare odată cu înaintarea în vârstă, când sistemul de drenaj al umorii apoase devine din ce în ce mai puțin eficient.

Glaucomul primitiv cu unghi închis este determinat de o predispoziție anatomică a globului ocular. Aceasta conduce la obstrucția parțială sau totală a drenajului umorii apoase prin blocarea unghiului de către periferia irisului.

Glaucomul secundar, de asemenea, cu unghi deschis sau închis.

Glaucomul secundar cu unghi deschis nu prezintă simptome, nu doare, așa că este mai periculos. În schimb, în cel cu unghi închis apare ochiul roșu, durere oculară, semne care alarmează pacientul.

Diferența între cele două tipuri de glaucom constă în faptul că glaucomul primitiv apare în mod natural, fără a fi cauzat de o altă afecțiune sau factor extern, în timp ce glaucomul secundar este cauzat de o afecțiune sau factor extern, cum ar fi cataracta sau degenerescența maculară.

Măsuri de prevenție în glaucom

Pentru a depista la timp glaucomul, este recomandat ca după 40 de ani, pacienții să meargă regulat la control oftalmologic. În cadrul acestui control se va verifica și presiunea oculară.

Glaucomul și consecințele lui asupra vederii

Glaucomul îngustează câmpul vizual, afectând astfel calitatea vederii și, implicit, a vieții pacientului.

Tratament glaucom

Tratamentul eficient este acela recomandat în funcție de tipul de glaucom.

Fiind mai multe tipuri de  glaucom (incipient, moderat, avansat sau primar și secundar), există mai multe tipuri de tratament, prescrise în funcție de stadiul și tipul glaucomului.

Putem spune că un tratament este eficient dacă are efect semnificativ în scăderea presiunii oculare.

Marijuana ca tratament în glaucom

Într-adevăr, marijuana scade presiunea oculară, însă pe o perioadă scurtă, de aproximativ 4 ore, astfel că nu este foarte eficientă în tratarea glaucomului.

În plus, deși poate da o stare euforică, aceasta are efecte nocive asupra sănătății și poate crea dependență.

Lumea oftalmologiei este într-o continuă dezvoltare, așa că este greu de anticipat ce studii vor mai apărea pe acest subiect.

Există programe naționale pentru ajutorarea pacienților cu glaucom?

Din cunoștințele dnei. Dr. Nicoleta Anton, nu există programe naționale pentru ajutorarea pacienților cu glaucom.

Există în schimb un program de compensare a anumitor medicamente care se prescriu în glaucom.

În urma pandemiei Covid-19, lumea a fost mult mai preocupată de prevenirea și tratarea acestei boli, și, pe scurt, a uitat că mai există și altfel de afecțiuni, care necesită tratament.

Din acest motiv, după ridicarea restricțiilor, au existat foarte mulți pacienți cu glaucoame în stadii avansate.

Află mai multe despre pericolele glaucomului și din acest articol!

Riscuri în chirurgia cataractei

Riscuri în chirurgia cataractei

Riscuri în chirurgia cataractei

Alin Ștefănescu-Dima, medic oftalmolog, ne descrie în acest articol eventualele riscuri în chirurgia cataractei și cum pot fi acestea prevenite.

Operația de cataractă este o procedură chirurgicală în care se îndepărtează cristalinul opacifiat al ochiului și se înlocuiește cu un cristalin artificial, numit implant intraocular.

Puteți găsi mai jos interviul integral, în care se oferă mai multe detalii despre chirurgia cataractei, iar pentru un consult oftalmologic, puteți intra aici!

Categorii de riscuri

Conform dlui. Dr. Alin Ștefănescu, există riscuri legate de tehnica operatorie, precum și riscuri imprevizibile, apariția unei infecții sau a unei hemoragii intra-operatorii.

Odată cu evoluția tehnologiei și a tehnicilor de operare, riscurile au scăzut considerabil, însă sunt în continuare un pericol.

Dl. Dr. Ștefănescu atrage atenția faptului că există mulți pacienți care confundă chirurgia cataractei cu cea refractivă, acestea două fiind intervenții diferite, având riscuri și complicații diferite.

De asemenea, dl. Dr. Ștefănescu încurajează o comunicare deschisă și sinceră între medic și pacient.

Expunerea pacientului la cât mai multe opinii și informații despre operația de cataractă este și ea utilă, pentru ca pacientul să înțeleagă ce poate oferi de fapt această intervenție și ce așteptări să își creeze.

Recuperarea postoperatorie în chirurgia cataractei

Imediat după operație se recomandă ca pacientul să nu doarmă pe partea operată și să nu apese ochiul, inciziile fiind încă instabile. Igiena oculară joacă și ea un rol important, alături de aplicarea picăturilor date ca tratament.

La doi ani de la operație nu mai există restricții.

Cu toate acestea, în urma inciziei, ochiul capătă un punct slab și devine mai sensibil. De aceea, pacienții trebuie să acorde o atenție deosebită pe termen lung și să evite traumatismele.

Cristalinul artificial se distruge în timp?

Această discuție pornește de la o serie de cristaline produse în urmă cu aproximativ 10 ani. Acestea erau produse dintr-un material slab calitativ, care absorbea calciul și se opacifia.

Această problemă a fost identificată, iar aceste cristaline au fost scoase de pe piață.

În ziua de azi, cristalinul „se pune odată pentru totdeauna”. Tocmai de aceea, este important ca medicul să îi prezinte pacientului toate variantele de cristalin și să ia o decizie bazată pe nevoile acestuia, de comun acord.

Ce este cataracta secundară și cum se tratează?

Cataracta secundară este parte a procesului de vindecare a ochiului după operația de cataractă. La operația de cataractă, din vechiul cristalin se scoate conținutul și se păstrează sacul.

Sacul acesta este o membrană biologică, iar atunci când se înlocuiește cristalinul, acesta participă la procesul de vindecare. Acest proces de vindecare duce la pierderea transparenței acestui sac.

Cataracta secundară se tratează într-un mod simplu, în ambulatoriu, utilizând un laser special, care nu afectează poziția sau calitatea implantului.

Te așteptăm pe blogul nostru, unde poți găsi nenumărate articole din lumea oftalmologiei!

Gaura maculară – pe cât de mică, pe-atât de periculoasă

Gaura maculară – pe cât de mică, pe-atât de periculoasă

Ce este gaura maculară?

Ce este gaura maculară? Este periculoasă pentru vedere? Dl. Dr. Andrei Merticariu, chirurg oftalmolog, răspunde acestor întrebări și ne oferă mai multe detalii despre această afecțiune.

Puteți găsi interviul integral aici, după cum v-am obișnuit. Pentru mai multe detalii despre cum puteți intra în contact cu dl. Dr. Andrei Merticariu, intrați aici.

Ce reprezintă gaura maculară?

Conform dlui. Dr. Merticariu, gaura maculară este o afecțiune destul de rară, în care se produce o gaură, o lipsă de țesut fix în centrul retinei, în centrul fundului de ochi.

Gaura maculară are o dimensiune foarte mică, aproximativ jumătate de milimetru. Cine s-ar fi gândit că un lucru atât de mic poate produce atât de multe probleme?

Nu există un motiv bine stabilit pentru apariția găurii maculare. Poate fi uneori asociată cu vârsta, însă de cele mai multe de ori ține doar de noroc, sau de lipsa acestuia.

Chirurgia vitreo-retiniană în tratarea găurii maculare

Chirurgia vitreo-retiniană este cea mai complexă și dificilă parte a chirurgiei ochiului. Dificultatea provine ca urmare a faptului că intervenția se face asupra părții din spate a ochiului, la care accesul se face greu.

Odată cu dificultatea ridicată a chirurgiei vitreo-retiniene, vin și complicațiile.

Una dintre complicații este faptul că problema nu poate fi rezolvată dintr-o singură operație, fiind necesare mai multe intervenții.

O altă complicație o reprezintă recuperarea vederii. Bolile retiniene, precum gaura maculară, sunt grave.

În cele mai multe cazuri, prin intervențiile chirurgicale, vederea este recuperată doar parțial, extrem de rar fiind recuperată complet.

Cât durează și în ce constă recuperarea postoperatorie?

Durata recuperării postoperatorii începe să devină din ce în ce mai scurtă, mulțumită tehnicii medicale care progresează de la an la an.

Instrumentele sunt din ce în ce mai mici, procedurile sunt din ce în ce mai blânde și mai puțin traumatice pentru ochi.

De cele mai multe ori este nevoie doar de internare de zi pentru realizarea procedurilor.

Prima lună după intervențiile chirurgicale retiniene este cea mai importantă. De obicei, dacă există complicații, acestea apar în această perioadă.

Pacienții nu au în această perioadă restricții majore. Bineînțeles, trebuie să-și administreze un tratament care este de cele mai multe ori sub formă de picături, adică destul de ușor de folosit.

O altă recomandare este menținerea unei anumite poziții a corpului, de exemplu cu fața în jos, sau pe o anumită parte, câteva zile.

Cum știm că intervenția a avut succes?

Succesul intervenției se poate măsura destul de simplu, prin comparația acuității vizuale de dinainte și după operație.

Dacă nu există complicații, calitatea vederii se menține în timp și se poate și îmbunătăți, pe termen lung, mai ales la pacienții tineri

Însă, în chirurgia retiniană, evoluția bolilor este foarte lungă, în special când sunt prezente și alte afecțiuni, cum ar fi diabetul.

Atunci când există un diabet zaharat, complicațiile acestuia asupra vederii pot fi rezolvate pe moment, dar după o perioadă, acestea pot reapărea.

Tocmai de aceea este important ca pacienții să se prezinte la controale oftalmologice regulate!

Vă așteptăm pe blogul nostru, pentru a citi mai multe articole din lumea oftalmologiei!

Despre degenerescența maculară legată de vârstă

Despre degenerescența maculară legată de vârstă

Poate fi DMLV tratată în totalitate?

Poate fi DMLV tratată în totalitate? Dl. Dr. Sever Șter, medic oftalmolog formulează un răspuns pentru această întrebare.

Puteți găsi interviul integral mai jos, iar pentru o vizită la dl. Dr. Șter, puteți intra aici.

Mai multe informații despre DMLV și impactul ei asupra sănătății găsiți aici

Există un tratament eficient pentru DMLV?

Atunci când vorbim despre degenerescența maculară, vorbim de o boală cronică. Vorbim de o boală care afectează pacienții vârstnici. Această afecțiune, din păcate, nu se poate vindeca în totalitate.

Ceea ce există în momentul de față în ghidul de tratament al acestei patologii este pentru a aduce o ameliorare acuității vizuale pacientului, pentru a aduce o îmbunătățire a calității vieții pacientului.

În ziua de astăzi, medicina se concentrează mai mult pe o ameliorare a calității vieții. Implicit, tratamentele pentru DMLV aduc o ameliorare, chiar o îmbunătățire a stării generale.

Poate pacientul să conducă dacă suferă de degenerescență maculară?

Pacienții trebuie să fie conștienți că această patologie poate să fie invalidantă. Trebuie să fie conștienți de gravitatea consecințelor acestei probleme.

Din păcate, pacientul devine incapabil să conducă. Bineînțeles, trebuie să conștientizeze pericolul la care se expune și pericolele la care expune ceilalți participanți la trafic.

În situația în care această patologie este depistată din timp, este tratată corespunzător și are o evoluție favorabilă, pacientul poate în continuare să conducă un autovehicul în limite legale.

De ce trebuie să știe medicul oftalmolog de istoricul medical?

Este foarte important pentru reușita actului medical și a tratamentului să existe o conexiune între medic și pacient.

Încredere și capacitatea de a-i spune tot ceea ce este relevant legat de bolile sale și de starea sa de sănătate este un element important în relația medic-pacient.

O patologie nu poate fi privită singular. Ea trebuie încadrată în contextul general al pacientului, ținând cont de toate problemele sale de sănătate.

Menținerea unui echilibru ale altor eventuale patologii poate ajuta în obținerea unui răspuns mai bun la tratament și o evoluție mai bună a patologiei oculare.

Dacă vrei să citești mai multe articole interesante din lumea oftalmologiei, te așteptăm pe blogul nostru!

Chirurgia cataractei – riscuri și complicații

Chirurgia cataractei – riscuri și complicații

Chirurgia cataractei presupune riscuri sau complicații?

Chirurgia cataractei presupune riscuri sau complicații? Află răspunsul la această întrebare de la Dr. Cristina Nicula, medic oftalmolog la Clinica Oculens.

Poți viziona interviul integral cu dna. Dr. Cristina Nicula aici, iar pentru a programa un consult oftalmologic, poți intra aici .

 

Riscuri și complicații în chirurgia cataractei

Complicațiile asociate chirurgiei cataractei pot fi atât intraoperatorii (apărute în timpul operației), cât și postoperatorii (după operație, apărute imediat sau după o anumită perioadă de timp)

Anestezia cu injecție para-bulbară prezintă un risc intraoperator, deoarece poate genera un hematom ce duce la deteriorarea nervul optic.

De aceea, în momentul de față, acolo unde este posibil, anestezia topică a devenit din ce în ce mai folosită tocmai pentru a elimina această complicație.

Apoi sunt complicațiile legate de timpii operatori și derapajul capsulei anterioare, datorită faptului că, la persoanele mai tinere, această capsulă este mai elastică.

Astfel, poate suferi un derapaj și să ajungă până la capsula posterioară, ducând la o luxare a nucleului în mediul vitros.

Sigur că în astfel de situații, sau în situațiile când medicul intuiește că acest lucru s-ar putea întâmpla, trebuie asigurate toate măsurile de prevenție.

Cât de des apar riscuri și complicații în chirurgia cataractei?

Este important de înțeles faptul că aceste complicații nu sunt foarte des întâlnite. Acestea apar cu precădere în cazul unei cataracte vechi, dure.

Tocmai de aceea, aparatura modernă de care beneficiază atât medicii, cât și pacienții și vizita oftalmologică regulată pot ține sub control evoluția cataractei și pot determina momentul potrivit pentru intervenția chirurgicală.

Complicații precoce

Dintre complicațiile postoperatorii care pot să apară în imediata vecinătate a operației cataractă se pot aminti uveitele, cu forma cea mai severă a acestora, endoftalmita.

O altă complicație este glaucomul secundar, care, dacă este depistat din timp, printr-o medicație anti-glaucomatoasă, se poate rezolva fără a fi o problemă deosebită.

Dezlipirea de retină poate, de asemenea, să apară, în special în cazurile cu rupturi de capsulă posterioară.

Ruptura de capsulă posterioară poate crește procentul de 5 ori mai mare al dezlipirii de retină.

Complicații tardive

Dintre cele tardive, adică cele care apar după o perioadă mai îndelungată, amintim keratopatia edematoasă, care, din păcate, nu poate beneficia decât de transplant cornean.

De asemenea, poate apărea un glaucom secundar care să apară mai tardiv.

Poate cea mai frecventă dintre complicații este opacifierea capsulei posterioare. În trecut, această complicație era numită cataractă secundară și de care pacientul se teme.

Însă, pacientului trebuie să i se pună în vedere faptul că aceasta poate apărea în timp, la anumite persoane.

Aceasta poate fi rezolvată la adulți prin intermediul unei capsulotomii cu laser YAG Neodymium.

În cazul copiilor, intervenția este puțin mai dificilă, iar părinții trebuie informați despre toate posibilitățile evolutive.

.

Cristalinul se poate degrada în timp?

Cristalinul artificial se poate deteriora în urma unui Laser YAG, dacă medicul nu este atent unde aplică impactul laser.

Tocmai de aceea există cristaline care sunt YAG-compatibile.

Acestea se pot leza, de asemenea, în cursul unui traumatism ocular, și atunci, în mod evident, trebuie schimbate.

Ar mai intra în discuție o explantare, scoaterea cristalinului artificial ca urmare a erorilor biometrice severe.

Acest lucru ne spune, de fapt, cât este de important examenul preoperator și stabilirea puterii dioptrice a cristalinului.

Dacă există o diferență de 0-3 dioptrii între cei doi ochi, este recomandat un al doilea examen, tocmai pentru a evita explantarea.

Cristalinul artificial se simte în ochi?

Cristalinul artificial nu se simte în ochi, însă ceea ce simt din ce în ce mai mulți pacienți este ochiul uscat postoperator, poate și din cauza condițiilor de mediu sau a felului în care se desfășoară intervenția, cu mici incizii în cornee.

Ei au o senzație de corp străin și vin și se plâng. Aceștia au o vedere perfectă, ochi impecabil, cristalin perfect amplasat, totul pare în regulă și totuși ei se plâng de o calitate slabă, nu numai a vederii, dar și din cauza ochiului uscat.

De aceea, obligatoriu, după operația de cataractă și nu numai, este recomandat ca pacientul să folosească lacrimi artificiale. Fiecare pacient își va găsi lacrima lui, pentru că dacă la un pacient se potrivește o anumită lacrimă, poate un alt pacient nu se va simți bine cu ea.

Cât timp durează spitalizarea și recuperarea?

Pentru cataracta, procesul durează o zi. Pacientul se prezintă la spital sau clinică, cu analizele de sânge, cu un examen cardiologic, sau, în cazul copiilor, un examen ORL și pediatric, pentru că este necesară anestezia generală.

Se începe pregătirea preoperatorie și se intră în sala de operație.

Se face intervenția chirurgicală propriu zisă, după care pacientul este sfătuit să mai stea o jumătate de oră, o oră, după care poate să plece acasă și a doua zi revine pentru control și pentru indicațiile post-operatorii, pe o durată de patru-șase săptămâni.

În ce măsură influențează operația vederea?

După operația de cataractă, în condițiile unei retine intacte, fără a avea nici un fel de problemă, de exemplu dezlipire de retină, degenerescență maculară, recuperarea vizuală trebuie să fie de sută la sută.

Ce fel de restricții postchirurgicale există?

În general nu există.

Cu toate acestea, există și excepții, de exemplu un pacient care suferă de miopie forte, care a avut cataractă sau care și-a făcut operație de scădere a dioptriilor poate avea o retină extrem de delicată.

Pentru aceste persoane se recomandă evitarea efortului fizic.

Pentru mai multe articole despre chirurgia cataractei, cât și despre alte subiecte interesante din lumea oftalmologiei, te așteptăm pe blogul nostru!