Articole blog Archives - MacuShield Romania
Importanța prevenirii bolilor oftalmologice

Importanța prevenirii bolilor oftalmologice

Importanța prevenirii bolilor oftalmologice

În interviul de azi, medicul primar oftalmolog, Bogdan Cucu, ne vorbește despre de ce este important să prevenim bolile oftalmologice. Mai jos puteți viziona interviul integral.

Î: Bolile oftalmologice – Cum trebuie abordate?

R: Sunt persoane care sunt adulte, nu au nicio simptomatologie, dar odată cu înaintarea în vârstă, se duc la optometrist, își pun ochelari, totul e normal, nu au absolut nimic.

Văd bine și dintr-o dată vin la tine și spun „Domnule doctor, nu mai văd. Am orbit!

Și, printre altele, afli ca are antecedente: părinți, rude care au avut glaucom, o boală care se transmite. Ce înseamnă acest lucru? Își pierde vederea, fără să realizeze că își pierde vederea, pentru că pierde din periferie către centru.

Mă uit la interlocutor, îl văd foarte bine, dar nu realizez că de fapt nu mai văd periferia. Așa acționează glaucomul, îmi strânge câmpul vizual. Se întâmplă să am antecedente și să nu mă duc la doctor.

Mă pot trezi orb, adică mă pot trezi că tot câmpul vizual s-a îngustat și mai văd poate undeva doi trei la sută, pentru că văd un obiect sau o persoană și dacă mă uit printre degete, dar nu realizez că pe cei din jur nu-i mai văd, de fapt.

Și mă pot trezi în ultimul moment când nu mai am ce face. Deja nervul optic este distrus si nu mai am ce face.

Dacă știu ca am antecedente de boli heredocolaterale, adică printre rude, de boli oftalmologice, trebuie să ajung la oftalmolog, chiar dacă n-am niciun simptom. Și oftalmologul îmi va spune: „Ai avut în familie persoane care au avut boala X. Trebuie să vii la control în perioada asta”.

Dau drept exemplu glaucomul. Nu ai nimic, faci control o dată la doi trei ani, până la o anumită vârstă, după cincizeci de ani, obligatoriu anual, chiar dacă nu ai nimic, pentru că altfel există riscul de orbire.

Și nu am ce face. Și nu mă refer doar la mine, nu are ce face nimeni. Îți spun doar că ești orb și ridic din umeri.

Încerc să țin măcar ce a rămas, dar dacă mai reușesc să țin, nu mai spunem nici un simptom. Tu vezi bine, tu ești perfect, dar ești orb, de fapt. Fără să-ți dai seama, ajungi orb.

Consultul oftalmologic ca parte a rutinei de verificare a sănătății

Asta în ceea ce privește antecedentele personale, heredocolaterale, să spun, dar mai sunt cei care au antecedente personale, cei care au anumite boli, care, de asemenea, nu au simptome și care spun:

-Eu văd bine, eu nu am nicio problemă. Mă uit la televizor, citesc, îmi pun ochelarii eventual, mă simt în regulă. De ce să vin la oftalmolog?

-Da, dar ai anumite boli.

-Știu că am diabet, am diabet de zece ani, îl țin cu insulină, e în regulă.

-Da, dar din cauza diabetului, mâine te trezești fără vedere.

-Cum așa? Dintr-o dată?

-Da, așa dintr-o dată. Dacă nu s-a acționat la timp, boala nu ți-a dat scădere de vedere, n-ai avut ochiul roșu, nu te-a durut nimic și dintr-o dată te trezești orb. Da, se poate așa ceva. Pe retinopatia diabetică, de exemplu. Dacă vin în schimb la timp, se descoperă.

Pacientul știe că are o afecțiune, la modul general, dar merge și la oftalmolog. Și atunci descoperim și tratăm la timp. Ceea ce facem, este făcut la timp. Ce nu este făcut la timp, ne trezim iar când ridicăm din umeri.

Totuși pacienții ne întreabă „Ce facem? Până acum am văzut, nu am avut nimic”, dar devin orbi, din păcate, deci nu avem ce face.

Ăsta e un caz în care nu mai pot face nimic, caz depășit, să spunem, pe partea de chirurgie oftalmologică.

Prevenția este esențială

Nu tot timpul faptul că par bine, înseamnă că și sunt bine.

Trebuie tot timpul să am această gândire, nu numai pe partea de oftalmologie. Prevenția este cea care de multe ori îmi salvează funcționalitatea.

Retinopatia diabetică (RD)

Retinopatia diabetică (RD)

RETINOPATIA DIABETICĂ (RD)

POZA LAZAN

Articol realizat de:

Dr. Nicoleta LAZAN

– Medic primar oftalmolog –

Clinica Ophtalens T, Cluj-Napoca

Introducere

       Diabetul zaharat (DZ) este o afecțiune sistemică ce se caracterizează prin niveluri crescute ale glicemiei. Cele mai frecvente forme sunt:

   1. DZ tip I – insulino-dependent, cauza: leziuni pancreatice ce determină o lipsă totală de insulină, debut frecvent între 10-20 ani.

      2. DZ tip II – non-insulino-dependent, cauza: deficiența relativă de insulină, debut frecvent între 50-70 ani, la persoanele cu exces ponderal. Reprezintă 90% din formele de diabet, iar o parte din pacienți devin în timp insulino-necesitanți.

      O formă rară este diabetul gestațional, care apare la unele femei datorită creșterii rezistenței la insulină pe perioada sarcinii.

      Diabetul zaharat  are o frecvență ridicată, interesând toate categoriile de populație. Datele statistice ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și ale Asociației Americane a Diabetului arată că în prezent, pe glob sunt aproximativ 425 milioane de pacienți cu diabet zaharat.

Prin complicațiile sale funcționale care interesează vasele sanguine (boala coronariană, boala arterială periferică, accidentul vascular cerebral), retina (retinopatia), rinichiul (nefropatia), nervii (neuropatia), diabetul zaharat reprezintă o gravă problemă socială contemporană.

     Factorii genetici, hipertensiunea arterială, obezitatea, sarcina sunt considerați factori de risc în apariția complicațiilor diabetului zaharat.

     Retinopatia diabetică este cea mai frecventă patologie vasculară retiniană și principala cauză de cecitate (orbire) la pacienții cu vârsta între 20-65 ani.

4 din 5 pacienți cu diabet zaharat de peste 20 ani pot suferi de retinopatie diabetică.

Consultația oftalmologică constă în:

1. Anamneza

  • prezența eventualelor semne de alarmă (vedere încețoșată sau fluctuantă, percepția alterată a culorilor, pete întunecate în câmpul vizual).
  • tipul și durata DZ, gradul de compensare a DZ.
  • antecedente heredocolaterale (părinți, frați cu DZ) și personale patologice (HTA, obezitatea, hiperlipidemia).

2. Măsurarea acuității vizuale (a vederii) fără și cu corecție optică, măsurarea tensiunii intraoculare, examen biomicroscopic (evidențierea eventualelor probleme de cornee sau cristalin) și examen oftalmoscopic (fund de ochi FO) cu dilatarea pupilei. De obicei, afectează ambii ochi.

    Dacă se constată modificări la FO, atunci se vor efectua următoarele investigații: retinofotografie, OCT macular, ecografia oculară.

    3. Retinofotografia (poza fund de ochi)- ne ajută pentru a compara evoluția în timp a retinopatiei diabetice.

    Picture1

    Foto 1. Aspect normal al fundului de ochi

    4. OCT macular (tomografie în coerență optică) : evaluează prezența, extensia si evoluția edemului macular după tratament.

    5. Ecografia oculară -indicații: cataracta matură, hemoragia vitreeană, suspiciunea de dezlipire de retină.

     Stadializarea retinopatiei diabetice

    1. Retinopatia diabetică neproliferativă (ușoară/medie /severă)

    • microanevrisme (dilatarea capilarelor fiind leziunea inițială în retinopatia diabetică)
    • hemoragii retiniene și modificări venoase
    • exsudate retiniene (dure sau vătoase)

    Picture2 1  

    Foto 2. Retinopatie diabetică neproliferativă

    2. Retinopatia diabetică proliferativă (precoce/cu risc crescut/avansată)

    -neovascularizație retiniană (vase noi, slabe, care se rup ușor)

    -hemoragii preretiniene, vitreene

    -glaucom neovascular

    -dezlipire de retină tracțională

    Picture3

    Foto 3. Retinopatie diabetică proliferativă

    Edemul macular diabetic (difuz sau localizat) poate fi prezent în orice stadiu al retinopatiei diabetice si reprezintă o îngroșare a retinei în zona centrală( în maculă) cu scăderea vederii centrale.

    Tratamentul retinopatiei diabetice este individualizat în funcție de stadiul evolutiv al bolii.

    1. Tratament medicamentos

    -controlul riguros al glicemiilor + regim igienodietetic strict (hemoglobina glicozilată < 7 %)

    -tratamentul factorilor de risc (HTA/obezitatea/dislipidemia)

    -capilarotrofice și carotenoizi xantofili (rol antioxidant și antiinflamator).

     2. Terapia anti-VEGF (antiangiogenică) – reprezintă prima linie de tratament în edemul macular.

    Constă în efectuarea unor injecții intravitreene cu anti-VEGF, o injecție pe lună, numărul acestora depinzând de stadiul bolii și răspunsul la tratament.

    Medicul oftalmolog curant va stabili exact când și câte injecții sunt necesare în fiecare caz.

      Picture4

      Foto 4. Reducerea edemului macular după tratament injectabil cu anti-VEGF

      3. Tratament cu corticosteroizi intravitreean sau fotocoagulare laser focal sau în grilă (dacă edemul macular nu răspunde corespunzător la terapia cu anti-VEGF).

      4. Panfotocoagulare laser în RD neproliferativă severă și în RD proliferativă.

      5. Vitrectomia posterioară în cazul apariției complicațiilor RD : hemoragia vitreeană densă, persistentă, dezlipirea de retina tracțională care implică macula, membrane epiretiniene maculare, edem macular cronic refractar la alt tratament.

      Monitorizare

      1. Diabet zaharat fără retinopatie- examinare 1x/an.
      2. Retinopatie diabetică ușoară-control oftalmologic la 6-9 luni .
      3. Retinopatie diabetică moderată/severă-examinare la 4-6 luni.
      4. Retinopatie diabetică proliferativă-control la 3 luni.

      Concluzii

      1. Studiul DCCT (The Diabetes Control and Complications Trial) a demonstrat că un control strict al glicemiei previne apariția, dar și progresia retinopatiei diabetice, nefropatiei și neuropatiei diabetice.

      2. Controlul factorilor de risc (tratamentul hipertensiunii arteriale și a dislipidemiilor, scăderea în greutate).

      3. Instituirea unui regim de viață sănătos, mișcare zilnică și alimentație echilibrată. La nivelul retinei există 3 pigmenți (carotenoizi) cu rol antioxidant: luteina, zeaxantina și mezo-zeaxantina.

      Organismul uman nu produce acești carotenoizi, ci sunt luați din produsele vegetale. De exemplu, luteina din alimentele verzi (spanac, salata, varza), zeaxantina din legumele și fructele portocalii.

      De asemenea, se recomandă consumul periodic de pește, ouă, nuci, alimente care sunt bogate în acizi grași (omega 3).

      Atunci când există diverse afecțiuni retiniene și/sau o alimentație neadecvată, se administrează suplimente alimentare și trofice retiniene care previn sau încetinesc evoluția diverselor afecțiuni maculare.

      4. Având în vedere că retinopatia diabetică poate fi asimptomatică până în stadiile avansate ale bolii, detectarea precoce si aplicarea la timp a tratamentului sunt esențiale pentru păstrarea vederii.

      Importanța screening-ului în glaucom

      Importanța screening-ului în glaucom

      Importanța screening-ului în glaucom

      În articolul de mai jos putem afla câteva informații importante despre utilitatea screening-ului în depistarea precoce a glaucomului.

      Despre glaucom

      Glaucomul este o neuropatie optică, cronică, progresivă ce duce la lezarea ireversibilă a nervului optic și a stratului fibrelor nervoase retiniene, ce se asociază frecvent cu creșterea presiunii intraoculare.

      Are o prevalență crescută în toată lumea cu o rată ridicată a orbirii, reprezentând în multe regiuni principala cauză de cecitate ireversibilă.

      Incidența orbirii este in mod special influențată de diagnosticarea în stadii avansate ale bolii.

      Aproximativ 50% dintre pacienți nu știu că suferă de glaucom deoarece are o lungă evoluție asimptomatică.

      Screening-ul și avantajele acestuia

      Screening-ul reprezintă principala armă în detecția precoce a glaucomului și presupune o bună colaborare între medic și pacient.

      Este în mod special necesar în prezența factorilor de risc: istoric familial de glaucom, vârsta avansată, originea afro-americană sau hispanică, o presiune intraoculară crescută, particularități anatomice.

      Glaucomul mai poate fi asociat cu afecțiuni precum: miopia, istoricul de traumatism ocular, utilizarea corticosteroizilor, diabetul, sindromul de apnee în somn sau migrena.

      In cazul pacienților peste 40 de ani ce prezintă factori de risc, examinarea de rutină ar trebui făcută la 1-2 ani, sau în funcție de recomandările medicului oftalmolog.

      Examinarea de rutină trebuie să cuprindă: acuitatea vizuală, examinarea pupilei și a segmentului anterior, măsurarea presiunii intraoculare (prin aplanotonometrie – metoda standard) și evaluarea fundului de ochi.

      În cazul suspiciunii de glaucom se recomandă investigații suplimentare.

      Experiența medicului

      Din cazuistica personală vă prezint cazul unei paciente în vârstă de 56 ani ce s-a prezentat pentru scăderea unilaterală a vederii, subiectiv observată de câteva zile.

      La examinarea oftalmologică pacienta prezenta o presiune intraoculară de 40mmHg, cu modificări importante la fundul de ochi, câmp vizual și OCT.

      Afectarea unilaterală și absența simptomatologiei au dus la o adresare la medic într-un stadiu avansat de boală.

      După inițierea medicației topice antiglaucomatoase presiunea intraoculară este în limite normale însă leziunile deja existente sunt ireversibile.

      Adresabilitatea crescută a pacienților pentru controalele oftalmologice de rutină dar și o atenție crescută din partea medicului în obținerea istoricului medical, pot crește rata de diagnosticare a glaucomului și minimiza efectele pe termen lung ale acestuia.

      WhatsApp Image 2022 11 08 at 09.59.01

      Articol realizat de:

      Dr. Diana Elena Săndulache

      -Medic specialist oftalmologie-

      Clinica oftalmologică PUPILA, Iași

      Cum scazi sensibilitatea ochilor la lumină puternică: beneficiile luteinei, zeaxantinei și mezo-zeaxantinei

      Cum scazi sensibilitatea ochilor la lumină puternică: beneficiile luteinei, zeaxantinei și mezo-zeaxantinei

      Cum scazi sensibilitatea ochilor la lumină puternică: beneficiile luteinei, zeaxantinei și mezo-zeaxantinei

      Cum să îmbunătățești rezistența ochilor tăi la lumină puternică?

      Semne de sensibilitate la lumină

      Atunci când ochii tăi devin sensibili la lumină puternică, viața cotidiană este afectată în numeroase moduri. La prima vedere, acestea par mărunte, însă în timp își pot spune cuvântul.

      De la ieșiri în aer liber de care nu te poți bucura din cauza razelor de soare, la disconfortul repetat care apare pe parcursul unei zile obișnuite, efectele sensibilității la lumină nu ar trebui subestimate.

      Dacă simți că ochii ți se adaptează mai greu la o cantitate mai mare de lumină și ți se pare confortabil să porți frecvent ochelari de soare, te confrunți cu o sensibilitate mare la lumină puternică.

      Până la un punct, este normal să ne ferim ochii de lumina puternică, spre exemplu atunci când razele soarelui bat direct înspre ei. Strângerea pleoapelor și ferirea ochilor sunt mecanisme de apărare pentru a evita expunerea excesivă la lumină deosebit de puternică.

      Totuși, pe termen lung, să faci frecvent aceste gesturi presupune o probabilitate mai mare de apariție a ridurilor de expresie în jurul ochilor.

      În schimb, dacă sensibilitatea ochilor apare și la lumină de intensitate medie, iar simptomele sunt mai intense, incluzând senzația de durere, atunci ne referim la o afecțiune medicală numită fotofobie.

      Sunglasses

      Despre luteină, mezo-zeaxantină și zeaxantină

      Luteina, zeaxantina și mezo-zeaxantina sunt carotenoizi maculari, substanțe care se găsesc la nivelul ochilor, în special în maculă și retină.

      Acestea sunt importante pentru menținerea unei vederi sănătoase și au o serie de efecte pozitive, cum ar fi: crearea unei bariere împotriva luminii albastre excesive, obținerea unui efect antioxidant, creșterea acuității vizuale și întârzierea sau ameliorarea simptomelor unor afecțiuni oculare.

      Luteina, zeaxantina și mezo-zeaxantina pot fi obținute din surse externe, însă se află în cantități foarte mici și doar în anumite alimente, așa că este ușor să te confrunți cu un deficit.

      Atunci când acești trei pigmenți maculari nu sunt prezenți în cantități corespunzătoare, riscul să te confrunți cu o sensibilitate la lumină puternică este mai mare.

      Prin aportul de carotenoizi maculari din suplimente alimentare, te asiguri că nu există o deficiență de luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină în maculă și în retină și, astfel, acționezi pentru scăderea sensibilității ochilor tăi la lumină puternică.

      Un studiu a ajuns la concluzia că, prin faptul că absorb lumina, pigmenții maculari duc la atenuarea disconfortului cauzat de lumina puternică și la creșterea nivelului necesar de lumină pentru a declanșa sensibilitatea.

      Cu alte cuvinte, atunci când avem gradul optim de luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină la nivelul retinei și maculei, lumina trebuie să fie mult mai puternică pentru a ne deranja.

      Ce poți face?

      Sensibilitatea la lumină puternică poate fi neplăcută, dar, din fericire, poți lua mai multe măsuri pentru a o ameliora simțitor. Asigurarea unui aport optim de luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină este o metodă eficientă și naturală de a scădea sensibilitatea ochilor la lumină.

      Sensibilitatea la lumină nu trebuie luată doar ca problemă de sine stătătoare, deoarece uneori poate fi simptomul unei afecțiuni oculare.

      Cea mai frecventă afecțiune cu care este asociată sensibilitatea la lumină este sindromului ochiului uscat, fiind unul din simptomele acestuia, pe lângă roșeața ochilor, iritarea acestora și senzația de corp străin.

      Și în acest caz, aportul de luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină este de ajutor și scade considerabil sensibilitatea la lumină.

      Creează o barieră împotriva luminii puternice cu ajutorul MacuShield, suplimentul alimentar cu luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină care scade sensibilitatea ochilor la lumină.

      Află mai mult!

      Cum să îți păstrezi vederea sănătoasă: rolul esențial al luteinei, zeaxantinei și mezo-zeaxantinei

      Cum să îți păstrezi vederea sănătoasă: rolul esențial al luteinei, zeaxantinei și mezo-zeaxantinei

      Cum să îți păstrezi vederea sănătoasă: rolul esențial al luteinei, zeaxantinei și mezo-zeaxantinei

      Luteina, zeaxantina și mezo-zeaxantina îți mențin vederea sănătoasă.

      Importanța menținerii unei vederi sănătoase

      Văzul nu este doar un simț important pentru om, ci acela pe care se bazează cel mai mult pentru a obține informații din mediul înconjurător.

      Mare parte din modul în care percepem lumea se datorează vederii noastre, așa că menținerea sa în parametri optimi este deosebit de importantă.

      Din păcate, ochii sunt un organ destul de sensibil, iar, pe măsură ce înaintăm în vârstă, riscul ca aceștia să fie afectați de diferite afecțiuni crește simțitor.

      Mai mult, studiile arată că numărul persoanelor care vor dezvolta afecțiuni ale vederii este în creștere.

      Se estimează că până în 2050, 895 milioane de oameni din toată lumea se vor confrunta cu o condiție care afectează vederea, o creștere de 150%. 

      De aceea, oricând ai posibilitatea să faci ceva pentru a-ți menține sănătatea vederii, nu ezita să acționezi.

      În multe cazuri, nici nu va fi nevoie de mult efort ca să-ți scazi riscul de afecțiuni la nivelul ochilor.

      blue eye close

      Despre luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină

      Una din măsurile simple, naturale și eficiente pentru menținerea unei vederi sănătoase este asigurarea unui aport optim de luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină.

      Aceștia sunt cei trei pigmenți maculari cu un rol esențial în sănătatea ochilor și funcționarea corespunzătoare a acestora. 

      Luteina, numită și „vitamina ochilor”, se găsește în ochi, în special în zona periferică a retinei. Aceasta creează un filtru protector față de lumina albastră și previne numeroase afecțiuni degenerative ale ochilor. 

      Zeaxantina se află în centrul maculei și al retinei, având proprietăți similare cu ale luteinei, la care se adaugă și creșterea acuității vederii, prin creșterea capacității vederii de a distinge corect umbrele și nuanțele. 

      Mezo-zeaxantina este o xantofilă care poate fi găsită doar în centrul maculei, cu funcții de filtrare a luminii. Față de luteină și zeaxantină, aceasta este mult mai puțin asimilată prin alimentație, fiind predominant convertită prin metabolizarea celorlalți carotenoizi. 

      Fiecare din acești trei carotenoizi maculari are beneficii în raport cu sănătatea ochilor, însă cel mai mare impact pozitiv apare atunci când toți sunt prezenți într-o cantitate adecvată.

      Împreună, luteina, zexantina și mezo-zeaxantina au un efect antioxidant, încetinind procesul de îmbătrânire a țesutului ochiului, un aspect esențial în menținerea unei vederi sănătoase.

      Aceste trei xantofile apără ochiul împotriva radicalilor liberi și al stresului oxidativ și, în consecință, de efectele acestora asupra vederii.

      LMZ – pentru o vedere performantă

      Carotenoizii maculari cresc acuitatea vizuală și sensibilitatea la contrast și, în același timp, scad impactul orbitor al luminii puternice – toate acestea fiind caracteristici ale unei vederi sănătoase și performante.

      Mai mult, aceștia scad puternic simptomele asociate sindromului ochiului uscat, care poate avea un impact negativ asupra vieții de zi cu zi. 

      Expunerea ochilor la lumină albastră în mod prelungit este cunoscută a fi nocivă și un factor de deteriorare accelerată a țesutului ocular, cu efecte negative asupra vederii.

      Din fericire, carotenoizii maculari au un efect protector, filtrând lumina albastră și scăzând semnificativ șansele ca sănătatea vederii să fie afectată din acest motiv. 

      Totuși, unul dintre cele mai importante moduri în care luteina, zeaxantina și mezo-zeaxantina contribuie la menținerea unei vederi sănătoase este prin prevenirea unor afecțiuni grave. 

      Luteina și zeaxantina au un efect protectiv față de degenerescența maculară legată de vârstă (DMLV), cauza cea mai comună a pierderii vederii. Acești carotenoizi maculari întârziere progresia bolii, amânând semnificativ ultimele și cele mai grave stadii ale sale. 

      Luteina, zeaxantina și mezo-zeaxantina sunt de ajutor și în cazul retinopatiei diabetice, care apare aproximativ la o treime din persoanele cu diabet.

      Cele trei xantofile acționează prin reducerea stresului oxidativ, scăzând astfel gradul în care este afectată vederea. 

      Pe lângă faptul că luteina, zeaxantina și mezo-zeaxantina sunt benefice pentru vedere, deficiența acestora constituie un risc în sine.

      Pe termen lung, un nivel prea redus de carotenoizi maculari crește riscul apariției cataractei. 

      Menține-ți vederea sănătoasă și ferește-te de afecțiunile oculare – alege MacuShield, suplimentul cu un conținut optim de luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină!

       

      Află mai mult!

      7 tulburări de vedere care necesită consult oftalmologic

      7 tulburări de vedere care necesită consult oftalmologic

      7 TULBURĂRI DE VEDERE CARE NECESITĂ UN CONSULT OFTALMOLOGIC

      Majoritatea oamenilor se confruntă la un moment dat în viață cu tulburări de vedere. Din fericire, în multe situații nu este ceva grav și un tratament aplicat la timp, chiar la birou sau acasă, poate rezolva problema tulburării de vedere.

      Însă, dacă problema nu dispare în câteva zile sau se agravează, trebuie neapărat consultat un medic oftalmolog.

      Consultul oftalmologic periodic (măcar o dată pe an) este important atât pentru persoanele care se consideră sănătoase, cât mai ales de cele care se tratează pentru diverse boli.

      Iată șapte dintre cele mai frecvente tulburări de vedere:

      USTURIMI ALE OCHILOR, OCHI USCAȚI SAU OCHI ROȘII

      Persoanele care stau mult în fața calculatorului sau conduc mult prezintă adesea usturime și înțepături la nivelul ochilor sau își simt ochii uscați (senzație de nisip în ochi). Un tratament eficient și profilactic constă în administrarea de lacrimi artificiale (preferabil fără conservanți) zilnic, înainte de a începe muncă și pe parcursul zilei.

      Dacă apare și înroșirea ochilor sau simptomele nu dispar în câteva zile folosind lacrimi artificiale zilnic, este nevoie de un consult oftalmologic. Este posibil să fie ceva mai grav și să necesite un tratament suplimentar administrat de către medicul oftalmolog.

      OCHI SENSIBILI LA LUMINĂ (FOTOFOBIE)

      Persoanele sensibile la lumină sunt deranjate de lumina puternică, strălucitoare. În unele cazuri, orice fel de lumină poate fi deranjantă.       

      Dacă apare sensibilitatea ochilor la lumină, aceasta poate indica spre o problemă gravă care necesită neapărat un consult oftalmologic.

      OCHI OBOSIȚI

      Dacă pe parcursul zilei apare senzația de oboseală a ochilor, însoțită sau nu de tulburări de vedere sau dureri de cap, este nevoie de o vizită la medicul oftalmolog. Cel mai probabil este nevoie de ochelari, dar poate fi și ceva mai grav.

      Majoritatea persoanelor peste 40 de ani au nevoie de ochelari pentru vederea la aproape.

      La fiecare început de an școlar ar fi indicat că părinții să își programeze copiii la un consult oftalmologic. De asemenea, părinții ar trebui să își întrebe copiii periodic dacă văd bine la tablă sau dacă își simt ochii obosiți la finalul zilei.

      VEDERE SLABĂ NOAPTEA

      Vederea slabă noaptea observată mai ales la condus, sau vederea slabă în locuri întunecoase precum sălile de cinema, poate fi un simptom al unei boli grave sau a lipsei de vitamina A. De aceea necesită obligatoriu un consult la medicul oftalmolog.

      Vedere tulbure, neclară sau încețoșată

      Multe boli pot da o vedere tulbure, încețoșată sau neclară, precum cataracta, diabetul, glaucomul, degenerescența maculară și alte sindroame maculare. Unele pot fi tratate chirurgical de către medicul oftalmolog, altele medicamentos. De aceea vederea încețoșată, tulbure sau neclară este un motiv serios pentru un consult oftalmologic.

      Vedere cu puncte sau pete negre mobile

      Apariția unor puncte sau pete negre care plutesc în câmpul vizual poate fi un lucru banal sau poate trăda o afecțiune gravă a ochilor.

      Un element de alarmă este prezența în plus a unor senzații luminoase (scântei, fulgere) care apar la nivelul vederii. În acest caz trebuie să vă prezentați de urgență la medicul oftalmolog deoarece poate fi o dezlipire de retină.

      Dacă punctele negre sau petele sunt fixe, este nevoie de asemenea de un consult oftalmologic urgent.

      Scădere bruscă a vederii

      O scădere bruscă a vederii sau instalată treptat în câteva zile este un motiv real de îngrijorare, care nu trebuie neglijat. În acest caz consultul oftalmologic este obligatoriu și urgent.

      În concluzie, tulburările de vedere, chiar ușoare, nu trebuie ignorate, ci tratate de medicul oftalmolog cât mai curând posibil pentru a evita complicațiile care pot să apară și să ducă până la pierderea totală sau parțială a vederii.

      Autor: dr. Oana Vișan

      -Medic primar oftalmolog-

      Clinica Ophtalens T, Cluj-Napoca

      dr Oana Visan ok