fbpx

Transport gratuit la comenzile peste 200 de lei.

Chirurgia cataractei – riscuri și complicații

Chirurgia cataractei – riscuri și complicații

Riscuri în operația de cataractă

Dr. Cristina Nicula, medic oftalmolog la Clinica Oculens, Cluj-Napoca, este alături de noi pentru a ne vorbi despre diversele riscuri în operația de cataractă.

Poți viziona interviul integral cu dna. Dr. Cristina Nicula aici, iar pentru a programa un consult oftalmologic, poți intra aici.

 

Riscuri și complicații în chirurgia cataractei

Complicațiile asociate operației de cataractă pot apărea atât în timpul operației, cât și după operație, apărute imediat sau după o anumită perioadă de timp.

Anestezia cu injecție parabulbară prezintă un risc intraoperator, deoarece poate genera un hematom ce duce la deteriorarea nervul optic.

De aceea, în momentul de față, acolo unde este posibil, anestezia topică a devenit din ce în ce mai folosită tocmai pentru a elimina această complicație.

Apoi sunt complicațiile legate de timpii operatori și derapajul capsulei anterioare, datorită faptului că, la persoanele mai tinere, această capsulă este mai elastică.

Astfel, poate suferi un derapaj și să ajungă până la capsula posterioară, ducând la o luxare a nucleului în mediul vitros.

Sigur că în astfel de situații, sau în situațiile când medicul intuiește că acest lucru s-ar putea întâmpla, trebuie asigurate toate măsurile de prevenție.

Cât de des apar riscuri sau complicații?

Este important de înțeles faptul că aceste complicații nu sunt foarte des întâlnite. Acestea apar cu precădere în cazul unei cataracte vechi, dure.

Tocmai de aceea, aparatura modernă, de care beneficiază atât medicii, cât și pacienții și vizita oftalmologică regulată pot ține sub control evoluția cataractei și pot determina momentul potrivit pentru intervenția chirurgicală.

Complicații precoce

Dintre complicațiile postoperatorii care pot să apară îimedait după operația de cataractă, se pot aminti uveitele, cu forma cea mai severă a acestora, endoftalmita.

O altă complicație este glaucomul secundar, care, dacă este depistat din timp, printr-o medicație anti-glaucomatoasă, se poate rezolva fără a fi o problemă deosebită.

Dezlipirea de retină poate, de asemenea, să apară, în special în cazurile cu rupturi de capsulă posterioară.

Complicații tardive

Dintre cele tardive, adică cele care apar după o perioadă mai îndelungată, amintim keratopatia edematoasă, care, din păcate, nu poate beneficia decât de transplant cornean.

Poate cea mai frecventă dintre complicații este opacifierea capsulei posterioare. În trecut, această complicație era numită cataractă secundară și de care pacientul se teme.

Însă, pacientului trebuie să i se pună în vedere faptul că aceasta poate apărea în timp, la anumite persoane.

Aceasta poate fi rezolvată la adulți prin intermediul unei intervenții cu laser YAG Neodymium.

În cazul copiilor, intervenția este puțin mai dificilă, iar părinții trebuie informați despre toate posibilitățile evolutive.

Cristalinul se distruge în timp?

Cristalinul artificial se poate deteriora în urma unui Laser YAG, dacă medicul nu este atent unde aplică fasciculul laser.

Tocmai de aceea există cristaline care sunt compatibile cu Laserul YAG.

Acestea se pot leza, de asemenea, în cursul unui traumatism ocular, și atunci, în mod evident, trebuie schimbate.

Ar mai intra în discuție și scoaterea cristalinului artificial ca urmare a erorilor biometrice severe.

Acest lucru ne spune, de fapt, cât este de important examenul preoperator și stabilirea puterii dioptrice a cristalinului.

Dacă există o diferență de 0-3 dioptrii între cei doi ochi, este recomandat un al doilea examen, tocmai pentru a evita îndepărtarea cristalinului.

Cristalinul artificial se simte în ochi?

Cristalinul artificial nu se simte în ochi, însă ceea ce simt din ce în ce mai mulți pacienți este ochiul uscat postoperator, poate și din cauza condițiilor de mediu sau a felului în care se desfășoară intervenția, cu mici incizii în cornee.

Ei au o senzație de corp străin și vin și se plâng. Aceștia au o vedere perfectă, ochi impecabil, cristalin perfect amplasat, totul pare în regulă și totuși ei se plâng de o calitate slabă, nu numai a vederii, dar și din cauza ochiului uscat.

De aceea, obligatoriu, după operația de cataractă și nu numai, este recomandat ca pacientul să folosească lacrimi artificiale. Fiecare pacient își va găsi lacrima lui, pentru că dacă la un pacient se potrivește o anumită lacrimă, poate un alt pacient nu se va simți bine cu ea.

Cât timp durează spitalizarea și recuperarea?

Pentru cataracta, procesul durează o zi. Pacientul se prezintă la spital sau clinică, cu analizele de sânge, cu un examen cardiologic, sau, în cazul copiilor, un examen ORL și pediatric, pentru că este necesară anestezia generală.

Se începe pregătirea preoperatorie și se intră în sala de operație.

Se face intervenția chirurgicală propriu zisă, după care pacientul este sfătuit să mai stea o jumătate de oră, o oră, după care poate să plece acasă și a doua zi revine pentru control și pentru indicațiile post-operatorii, pe o durată de patru-șase săptămâni.

În ce măsură influențează operația vederea?

După operația de cataractă, în condițiile unei retine intacte, fără a avea nici un fel de problemă, de exemplu dezlipire de retină, degenerescență maculară, recuperarea vizuală trebuie să fie de sută la sută.

Ce fel de restricții postchirurgicale există?

În general nu există.

Cu toate acestea, există și excepții, de exemplu un pacient care suferă de miopie, care a avut cataractă sau care și-a făcut operație de scădere a dioptriilor poate avea o retină extrem de delicată.

Pentru aceste persoane se recomandă evitarea efortului fizic.

Pentru mai multe articole despre chirurgia cataractei, cât și despre alte subiecte interesante din lumea oftalmologiei, te așteptăm pe blogul nostru!

Riscurile și complicațiile chirurgiei cataractei

Riscurile și complicațiile chirurgiei cataractei

Complicații în chirurgia cataractei

Există riscuri și complicații în chirurgia cataractei? Vine în ajutorul nostru și ne oferă un răspuns dna. Dr. Laura Macovei, medic primar oftalmolog la Spitalul Militar Central.

Poți găsi aici, de asemenea, și interviul integral cu dna. Dr. Laura Macovei.

Care sunt riscurile și complicațiile operației de cataractă?

Cataracta este o afecțiune a ochilor care apare atunci când cristalinul se opacifiază.

Cristalinul este o lentilă, care ar trebui să fie clară, pentru a permite luminii să intre în ochi și să ajungă la retină, unde imaginea este percepută.

Când o persoană dezvoltă cataractă, acea lentila devine ca un geam încețoșat, împiedicând trecerea luminii și afectând claritatea vederii.

Cataracta poate fi tratată, prin intermediul unei intervenții chirurgicale.

Cu toate că este o intervenție care este efectuată frecvent, operația de cataractă poate prezenta riscuri și complicații.

Acestea apar, totuși, foarte rar, deoarece tehnologia s-a dezvoltat foarte mult.

Cât durează recuperarea?

Pacientul nu trebuie să petreacă prea mult timp frământându-se cu această intervenție. Acesta se va interna, va fi consultat, iar a doua zi va fi operat. Acesta va reveni a treia zi, pentru scoaterea pansamentului și pentru controlul postoperator.

Recuperarea completă, durează aproximativ o lună de la momentul operației, în sensul că pacientul va putea reveni la stilul de viață de dinainte de operație, iar ca și vedere, de obicei, în cazurile normale, pacientul poate vedea deja din a doua zi de după operație.

Ce determină calitatea vederii după operație?

Conform dnei. Dr. Laura Macovei, după operația de cataractă vederea poate să fie foarte bună, sau poate fi influențată de eventuale alte afecțiuni pe care le prezintă pacientul, cum ar fi degenerescența maculară legată de vârstă, glaucomul sau retinopatia diabetică.

Care sunt recomandările post operatorii în prima lună?

Cea mai importantă recomandare postoperatorie este o igienă oculară riguroasă. Igiena este foarte importantă pentru prevenția infecțiilor postoperatorii. E important ca pacientul să țină tratamentul prescris medicul oftalmolog și, de asemenea, este important să evite eforturile fizice.

La doi ani după intervenția chirurgicală de cataractă, în principiu nu mai sunt restricții de niciun fel.

În cât timp poate să renunțe pacientul la ochelari?

După operație, pacientul poate renunța la ochelari imediat. Desigur, acest lucru poate fi influențat de organismul și de reactivitatea pacientului, cât și de tipul de cristalin pe care acesta îl alege.

Cristalinul artificial se distruge în timp?

Cristalinul artificial este valabil pentru totdeauna, numai în condițiile apariției unor complicații, de exemplu pseudo-exfolierea, sau eventual în cazul unui traumatism, În condiții normale, cristalinul este pentru totdeauna, iar pacientul nu îl va simți ca fiind ceva străin.

Îmbunătățirea vederii este definitivă?

Din punctul de vedere al operației de cataractă, vederea poate rămâne la o calitate bună pentru totdeauna. Cu toate acestea, la nivelul ochiului se găsesc multe structuri și astfel, pot interveni diverse patologii legate de vârstă.

Un alt aspect destul de des întâlnit, ce poate afecta vederea este sindromul de opacifiere a capsulei posterioare, adică acel săculeț în care se află cristalinul. Desigur, sindromul de opacifiere poate fi tratat.

Ce este cataracta secundară?

Cataracta secundară reprezintă de fapt opacifierea capsulei posterioare, și poate fi tratată printr-o operație laser, ce redă pacientului vederea de dinaintea apariției acestui sindrom.

Ai încredere în știința MacuShield și oferă tot ce este mai bun vederii tale!

Riscurile și consecințele retinopatiei diabetice

Riscurile și consecințele retinopatiei diabetice

Riscurile diabetului asupra vederii

Dr. Ruxandra Pîrvulescu, medic primar oftalmolog în cadrul Clinicii Progresul, ne prezintă simptomele retinopatiei diabetice și riscurile diabetului asupra vederii.

Dacă vrei să afli mai multe detalii despre această boală, poți găsi aici interviul integral.

Ce este retinopatia diabetică?

Retinopatia diabetică este o afecțiune, o boală vasculară a fundului de ochi, a vaselor de la nivelul retinei.

Să ne gândim la retină, partea din spate a ochiului, ca la un film într-o cameră foto.

Atunci când suferim de diabet, nivelurile ridicate ale zahărului din sânge pot deteriora acest „film.” Aceasta face ca imaginea să devină neclară sau să apară pete.

Pe măsură ce retinopatia diabetică avansează, aceasta poate provoca sângerări în interiorul ochiului, ceea ce face să fie și mai dificil să vedem. Dacă nu este tratată, aceasta poate duce la pierderea vederii.

Este demonstrat faptul că persoanele care suferă de diabet sunt mai expuse la diverse afecțiuni, nu neapărat la nivelul ochilor, ci al întregului organism, mai ales la vasele sanguine mici.

Pacienții care suferă de diabet și observă pete în câmpul vizual și/sau scăderi ale acuității vizuale sunt ferm încurajați să meargă la medicul oftalmolog, pentru că acestea sunt principalele simptome ale retinopatiei diabetice.

Principalul factor de risc în apariția acestei boli este fluctuația glicemiei, diabetul neținut sub control.

Este foarte important pentru un pacient diabetic să își mențină nivelul glicemiei constant și în limite aproximativ normale, cu variații cât mai mici.

Câte tipuri de retinopatie diabetică există?

 Există două tipuri de retinopatie diabetică:

  • Neproliferativă – la nivelul fundului de ochi apar hemoragii și alte simptome care pot fi catalogate corect doar de un medic oftalmolog.

 

  • Proliferativă – în plus față de simptomele celei neproliferative, pe fundul de ochi cresc vase de sânge care în mod normal nu ar trebui să fie acolo. Această formare de vase (neovase) apare ca urmare a încercărilor organismului de a repara ce s-a stricat, însă într-un mod greșit, neprielnic pacientului.

Care sunt consecințele imediate asupra vederii?

Un pacient cu retinopatie diabetică nu își poate da seama că are o problemă în stadiul incipient al bolii.

În momentul în care pacientul sesizează scăderea acuității vizuale, înseamnă că boala deja a avansat și poate genera complicații.

Complicația cea mai de temut este un edem ocular diabetic, adică o acumulare de lichid în retină (acea zonă din ochi folosită pentru a „înregistra” imaginea).

Ideal ar fi ca, în momentul în care un pacient este diagnosticat cu diabet, să viziteze cel puțin o dată pe an un medic oftalmolog.

Care este cel mai eficient tip de tratament pentru retinopatia diabetică?

Prevenția este cea mai importantă, iar acest lucru se poate face prin vizite regulate la un medic oftalmolog.

Desigur, sunt multe tipuri de tratament pe care un pacient le poate primi, în funcție de gravitatea situației, dar acest lucru se poate face doar sub îndrumarea medicului oftalmolog.

Retinopatia diabetică poate avea un impact semnificativ asupra vieții pacientului.

Există multe cazuri în care retinopatia diabetică se dezvoltă asimetric, adică vederea nu scade la fel la ambii ochi. Este posibil ca un ochi să vadă mai bine decât celălalt, iar pacientul să nu își dea seama imediat că are o problemă de vedere.

Orice scădere a acuității vizuale trebuie tratată cu seriozitate, prin măsurarea regulată a acuității vizuale și controale oftalmologice regulate, în special în rândul persoanelor care suferă de diabet.

De asemenea, este important de menționat faptul că purtarea de lentile de contact nu constituie un risc pentru persoanele cu diabet.

Degenerescenţa maculară legată de vârstă şi stilul de viaţă

Degenerescenţa maculară legată de vârstă şi stilul de viaţă

Cauzele și simptomele DMLV

Află și tu mai multe informații referitoare la cauzele și simptomele DMLV, una dintre cele mai des întâlnite afecțiuni oftalmologice la persoanele cu vârsta peste 50 de ani.

O populație îmbătrânită

S-a înregistrat o creștere a longevității și, prin urmare, o creștere a proporției populației îmbătrânite.

Se preconizează că până în anul 2025, populația geriatrică va depăşi 1,2 miliarde de oameni, din care, aproximativ 70% vor avea reședința în țările în curs de dezvoltare. Ca o consecință, poate coexista o creștere a prevalenței degenerescenței maculare legate de vârstă (DMLV).

Simptomele iniţiale ale DMLV sunt reducerea progresivă a acuității vizuale asociată cu distorsionarea imaginilor (liniile drepte apar vălurite).

O dietă sănătoasă pentru o vedere sănătoasă

Studiile au identificat un stil de viaţă care poate preveni apariţia acestei afecţiuni oculare.

O dietă sănătoasă reprezintă unul dintre puţinii factori modificabili care şi-au dovedit eficienţa în prevenţia şi întârzierea progresiei DMLV, în special al formei uscate. O alimentaţie adecvată include antioxidanţi de tipul luteinei şi zeaxantinei.

Studiul Rotterdam a evidenţiat legătura dintre aportul de nutrienți și riscul scăzut de a dezvolta DMLV. Un aport alimentar de nutrienți, precum luteina, zeaxantina, beta-caroten, acizi grași omega-3 și zinc previn riscul apariţiei DMLV.

Factori de risc în apariția DMLV

Asocierea dintre fumat și DMLV este larg cunoscută. Studiile clinice au demonstrat că fumatul este un factor de risc pentru progresia DMLV. Consumul unui număr mai mare de țigări este asociat cu un prognostic mai rezervat al DMLV.

Expunerea excesivă la ultraviolete şi lumină albastră poate induce DMLV.

Obezitatea, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare şi diabetul zaharat reprezintă factori de risc pentru apariţia şi progresia DMLV. Un control al tensiunii arteriale cu valori sistolice de sub 160 mmHg şi diastolice de sub 100 mmHg reduce riscul de progresie a DMLV formă umedă.

O alimentaţie corectă, dar şi o viaţă activă, ne pot scuti de numeroase boli printre care şi DMLV.

Și tu îți poți proteja vederea cu ajutorul unei nutriții sănătoase, dar și cu un mic ajutor de încredere!

MacuShield este suplimentul tău alimentar cu luteinăzeaxantină și mezo-zeaxantină, ce susține performanța vizuală!

Picture1

Articol realizat de:

Dr. Mocanu Valeria

Medic primar oftalmolog,

Șef de lucrări – UMF Victor Babeș Timișoara

Centrul Oftalmologic Prof. Munteanu, Timişoara

Policlinica Regina Maria Iulius Mall, Timişoara

Clinica Neoped, Timişoara

Optic Shop, Timişoara

Glaucomul – Un dușman în umbră

Glaucomul – Un dușman în umbră

Glaucom: impact asupra vederii

Află de la dna. Dr. Ramona Barac, de la Clinica Retina, mai multe despre glaucom: impact asupra vederii, simptome și metode de tratament.

De ce este glaucomul considerat dușmanul tăcut al vederii?

Poți vedea interviul integral cu dna. Dr. Ramona Barac, aici.

Ce înseamnă glaucomul?

Din punct de vedere medical, glaucomul este o nevrită optică multifactorială progresivă. Dacă nu este tratată corespunzător, duce la pierderea vederii. Principala cauză este presiunea intraoculară crescută.

Pentru o mai bună reprezentare a acestei afecțiuni, îți poți imagina că „acest glaucom este un animal sălbatic care a intrat în casă și pe care trebuie să-l stăpânești. E casa ta, trebuie să trăiești cu el.

Nu trebuie să te lupți cu el, dar permanent trebuie să fii atent la el, pentru că în orice moment de slăbiciune, te atacă.”

Este important de reținut faptul că modificările apărute prin glaucom sunt ireversibile, iar vederea pierdută prin glaucom nu se mai poate recupera prin niciun fel de operație.

Cum apare glaucomul?

Glaucomul poate apărea din destul de multe cauze.

În primul rând, acesta poate apărea din senin, această formă fiind cunoscută ca și „glaucom primitiv”. Este o formă foarte periculoasă, pentru că nu prezintă simptome, iar pacienții se prezintă la medicul oftalmolog când este deja destul de târziu.

O altă formă des întâlnită de glaucom este cel neo-vascular, care apare în general în rândul persoanelor cu diabet. Acesta este, de asemenea, greu de ținut sub control și tratat. Acesta poate apărea în urma unei complicații a cataractei, în care cristalinul își mărește dimensiunile.

Glaucomul poate apărea ca și efect advers al altor medicamente, precum cortizonul.

Există măsuri de prevenție?

Cea mai bună metodă de prevenție este consultul oftalmologic efectuat anual, în special în cazul persoanelor peste 40 de ani. În cadrul acestuia, se va măsura presiunea intraoculară.

În plus, persoanele care suferă de diabet ar trebui să își țină sub control cât mai bine această afecțiune.

Ce face glaucomul?

Conform dnei. Dr. Ramona Barac, glaucomul cauzează pierderea treptată a vederii, prin reducerea câmpului vizual.

Odată ce această pierdere a acuității vizuale s-a produs, nu mai poate fi recuperată. Tocmai de aceea, se dorește depistarea acestei afecțiuni dintr-un stadiu cât mai incipient.

Consecințele sunt grave, pentru că pierderile sunt ireversibile. Pacientul poate să își piardă complet vederea, să nu perceapă nici măcar lumina.

Pierderea acestui simț luminos poate influența negativ și activitatea cardiovasculară, astfel că persoanele care își pierd vederea, au o speranță de viață mai mică.

Există cazuri în care, deși glaucomul este tratat și chiar operat, vederea tot se pierde. Sunt, totuși, și cazuri fericite, în care în urma tratamentului și intervenției chirurgicale se câștigă ani de vedere sănătoasă.

Este marijuana medicinală o soluție viabilă?

Această ipoteză a apărut în jurul anilor 70, când s-a demonstrat că marijuana scade presiunea intraoculară.

Însă acest efect de scădere a presiunii durează maxim 3 ore, nefiind un tratament foarte eficient.

Din acest motiv, și pentru faptul că această substanță are foarte multe efecte adverse, s-a renunțat la ideea de tratament pe bază de marijuana.

Există programe naționale care să vină în ajutorul pacienților?

Atât diagnosticul, cât și tratamentul glaucomului sunt gratuite, prin intermediul rețetelor teritoriale, date de medicul oftalmolog și/sau de medicul de familie.

Persoanele care suferă de glaucom ar trebui să fie susținute prin programe de ajutorare, care să le permită achiziționarea de dispozitive low-vision (pentru acuitate vizuală scăzută), însă, la noi în țară, nu există încă astfel de programe.

Ai grijă de vederea ta și mergi regulat la un consult oftalmologic, pentru a putea preveni orice afecțiune. 

De asemenea, întreabă medicul oftalmolog de MacuShield, suplimentul ce susține performanța vizuală!