Riscuri în chirurgia cataractei

Alin Ștefănescu-Dima, medic oftalmolog, ne descrie în acest articol eventualele riscuri în chirurgia cataractei și cum pot fi acestea prevenite.

Operația de cataractă este o procedură chirurgicală în care se îndepărtează cristalinul opacifiat al ochiului și se înlocuiește cu un cristalin artificial, numit implant intraocular.

Puteți găsi mai jos interviul integral, în care se oferă mai multe detalii despre chirurgia cataractei, iar pentru un consult oftalmologic, puteți intra aici!

Categorii de riscuri

Conform dlui. Dr. Alin Ștefănescu, există riscuri legate de tehnica operatorie, precum și riscuri imprevizibile, apariția unei infecții sau a unei hemoragii intra-operatorii.

Odată cu evoluția tehnologiei și a tehnicilor de operare, riscurile au scăzut considerabil, însă sunt în continuare un pericol.

Dl. Dr. Ștefănescu atrage atenția faptului că există mulți pacienți care confundă chirurgia cataractei cu cea refractivă, acestea două fiind intervenții diferite, având riscuri și complicații diferite.

De asemenea, dl. Dr. Ștefănescu încurajează o comunicare deschisă și sinceră între medic și pacient.

Expunerea pacientului la cât mai multe opinii și informații despre operația de cataractă este și ea utilă, pentru ca pacientul să înțeleagă ce poate oferi de fapt această intervenție și ce așteptări să își creeze.

Recuperarea postoperatorie în chirurgia cataractei

Imediat după operație se recomandă ca pacientul să nu doarmă pe partea operată și să nu apese ochiul, inciziile fiind încă instabile. Igiena oculară joacă și ea un rol important, alături de aplicarea picăturilor date ca tratament.

La doi ani de la operație nu mai există restricții.

Cu toate acestea, în urma inciziei, ochiul capătă un punct slab și devine mai sensibil. De aceea, pacienții trebuie să acorde o atenție deosebită pe termen lung și să evite traumatismele.

Cristalinul artificial se distruge în timp?

Această discuție pornește de la o serie de cristaline produse în urmă cu aproximativ 10 ani. Acestea erau produse dintr-un material slab calitativ, care absorbea calciul și se opacifia.

Această problemă a fost identificată, iar aceste cristaline au fost scoase de pe piață.

În ziua de azi, cristalinul „se pune odată pentru totdeauna”. Tocmai de aceea, este important ca medicul să îi prezinte pacientului toate variantele de cristalin și să ia o decizie bazată pe nevoile acestuia, de comun acord.

Ce este cataracta secundară și cum se tratează?

Cataracta secundară este parte a procesului de vindecare a ochiului după operația de cataractă. La operația de cataractă, din vechiul cristalin se scoate conținutul și se păstrează sacul.

Sacul acesta este o membrană biologică, iar atunci când se înlocuiește cristalinul, acesta participă la procesul de vindecare. Acest proces de vindecare duce la pierderea transparenței acestui sac.

Cataracta secundară se tratează într-un mod simplu, în ambulatoriu, utilizând un laser special, care nu afectează poziția sau calitatea implantului.

Te așteptăm pe blogul nostru, unde poți găsi nenumărate articole din lumea oftalmologiei!

Ce este gaura maculară?

Ce este gaura maculară? Este periculoasă pentru vedere? Dl. Dr. Andrei Merticariu, chirurg oftalmolog, răspunde acestor întrebări și ne oferă mai multe detalii despre această afecțiune.

Puteți găsi interviul integral aici, după cum v-am obișnuit. Pentru mai multe detalii despre cum puteți intra în contact cu dl. Dr. Andrei Merticariu, intrați aici.

Ce reprezintă gaura maculară?

Conform dlui. Dr. Merticariu, gaura maculară este o afecțiune destul de rară, în care se produce o gaură, o lipsă de țesut fix în centrul retinei, în centrul fundului de ochi.

Gaura maculară are o dimensiune foarte mică, aproximativ jumătate de milimetru. Cine s-ar fi gândit că un lucru atât de mic poate produce atât de multe probleme?

Nu există un motiv bine stabilit pentru apariția găurii maculare. Poate fi uneori asociată cu vârsta, însă de cele mai multe de ori ține doar de noroc, sau de lipsa acestuia.

Chirurgia vitreo-retiniană în tratarea găurii maculare

Chirurgia vitreo-retiniană este cea mai complexă și dificilă parte a chirurgiei ochiului. Dificultatea provine ca urmare a faptului că intervenția se face asupra părții din spate a ochiului, la care accesul se face greu.

Odată cu dificultatea ridicată a chirurgiei vitreo-retiniene, vin și complicațiile.

Una dintre complicații este faptul că problema nu poate fi rezolvată dintr-o singură operație, fiind necesare mai multe intervenții.

O altă complicație o reprezintă recuperarea vederii. Bolile retiniene, precum gaura maculară, sunt grave.

În cele mai multe cazuri, prin intervențiile chirurgicale, vederea este recuperată doar parțial, extrem de rar fiind recuperată complet.

Cât durează și în ce constă recuperarea postoperatorie?

Durata recuperării postoperatorii începe să devină din ce în ce mai scurtă, mulțumită tehnicii medicale care progresează de la an la an.

Instrumentele sunt din ce în ce mai mici, procedurile sunt din ce în ce mai blânde și mai puțin traumatice pentru ochi.

De cele mai multe ori este nevoie doar de internare de zi pentru realizarea procedurilor.

Prima lună după intervențiile chirurgicale retiniene este cea mai importantă. De obicei, dacă există complicații, acestea apar în această perioadă.

Pacienții nu au în această perioadă restricții majore. Bineînțeles, trebuie să-și administreze un tratament care este de cele mai multe ori sub formă de picături, adică destul de ușor de folosit.

O altă recomandare este menținerea unei anumite poziții a corpului, de exemplu cu fața în jos, sau pe o anumită parte, câteva zile.

Cum știm că intervenția a avut succes?

Succesul intervenției se poate măsura destul de simplu, prin comparația acuității vizuale de dinainte și după operație.

Dacă nu există complicații, calitatea vederii se menține în timp și se poate și îmbunătăți, pe termen lung, mai ales la pacienții tineri

Însă, în chirurgia retiniană, evoluția bolilor este foarte lungă, în special când sunt prezente și alte afecțiuni, cum ar fi diabetul.

Atunci când există un diabet zaharat, complicațiile acestuia asupra vederii pot fi rezolvate pe moment, dar după o perioadă, acestea pot reapărea.

Tocmai de aceea este important ca pacienții să se prezinte la controale oftalmologice regulate!

Vă așteptăm pe blogul nostru, pentru a citi mai multe articole din lumea oftalmologiei!

Poate fi DMLV tratată în totalitate?

Poate fi DMLV tratată în totalitate? Dl. Dr. Sever Șter, medic oftalmolog formulează un răspuns pentru această întrebare.

Puteți găsi interviul integral mai jos, iar pentru o vizită la dl. Dr. Șter, puteți intra aici.

Mai multe informații despre DMLV și impactul ei asupra sănătății găsiți aici! 

Există un tratament eficient pentru DMLV?

Atunci când vorbim despre degenerescența maculară, vorbim de o boală cronică. Vorbim de o boală care afectează pacienții vârstnici. Această afecțiune, din păcate, nu se poate vindeca în totalitate.

Ceea ce există în momentul de față în ghidul de tratament al acestei patologii este pentru a aduce o ameliorare acuității vizuale pacientului, pentru a aduce o îmbunătățire a calității vieții pacientului.

În ziua de astăzi, medicina se concentrează mai mult pe o ameliorare a calității vieții. Implicit, tratamentele pentru DMLV aduc o ameliorare, chiar o îmbunătățire a stării generale.

Poate pacientul să conducă dacă suferă de degenerescență maculară?

Pacienții trebuie să fie conștienți că această patologie poate să fie invalidantă. Trebuie să fie conștienți de gravitatea consecințelor acestei probleme.

Din păcate, pacientul devine incapabil să conducă. Bineînțeles, trebuie să conștientizeze pericolul la care se expune și pericolele la care expune ceilalți participanți la trafic.

În situația în care această patologie este depistată din timp, este tratată corespunzător și are o evoluție favorabilă, pacientul poate în continuare să conducă un autovehicul în limite legale.

De ce trebuie să știe medicul oftalmolog de istoricul medical?

Este foarte important pentru reușita actului medical și a tratamentului să existe o conexiune între medic și pacient.

Încredere și capacitatea de a-i spune tot ceea ce este relevant legat de bolile sale și de starea sa de sănătate este un element important în relația medic-pacient.

O patologie nu poate fi privită singular. Ea trebuie încadrată în contextul general al pacientului, ținând cont de toate problemele sale de sănătate.

Menținerea unui echilibru ale altor eventuale patologii poate ajuta în obținerea unui răspuns mai bun la tratament și o evoluție mai bună a patologiei oculare.

Dacă vrei să citești mai multe articole interesante din lumea oftalmologiei, te așteptăm pe blogul nostru!

Chirurgia cataractei presupune riscuri sau complicații?

Chirurgia cataractei presupune riscuri sau complicații? Află răspunsul la această întrebare de la Dr. Cristina Nicula, medic oftalmolog la Clinica Oculens.

Poți viziona interviul integral cu dna. Dr. Cristina Nicula aici, iar pentru a programa un consult oftalmologic, poți intra aici .

Pentru mai multe articole despre chirurgia cataractei, cât și despre alte subiecte interesante din lumea oftalmologiei, te așteptăm pe blogul nostru!

Există riscuri și complicații în chirurgia cataractei?

Există riscuri și complicații în chirurgia cataractei? Vine în ajutorul nostru și ne oferă un răspuns dna. Dr. Laura Macovei, medic primar oftalmolog la Spitalul Militar Central.

Poți găsi aici, de asemenea, și interviul integral cu dna. Dr. Laura Macovei.

Care sunt riscurile și complicațiile chirurgiei cataractei?

Cu toate că este o intervenție care este efectuată frecvent, operația de cataractă poate prezenta riscuri și complicații.

Acestea apar, totuși, foarte rar, deoarece tehnologia s-a dezvoltat foarte mult.

Cât durează recuperarea completă?

Pacientul nu trebuie să petreacă prea mult timp frământându-se cu această intervenție. Acesta se va interna, va fi consultat, iar a doua zi va fi operat. Acesta va reveni a treia zi pentru scoaterea pansamentului și pentru controlul postoperator.

Recuperarea completă, durează aproximativ o lună de la momentul operației, în sensul că pacientul va putea reveni la stilul de viață de dinainte de operație, iar ca și vedere, de obicei, în cazurile normale, pacientul poate vedea deja din a doua zi de după operație.

Ce determină calitatea vederii postoperator?

Conform dnei. Dr. Laura Macovei, după operația de cataractă vederea poate să fie foarte bună, sau poate fi influențată de eventuale alte afecțiuni pe care le prezintă pacientul, cum ar fi degenerescența maculară legată de vârstă, glaucomul sau retinopatia diabetică.

Care sunt recomandările post operatorii în prima lună?

Cea mai importantă recomandare postoperatorie este o igienă oculară riguroasă. Igiena este foarte importantă pentru prevenția infecțiilor postoperatorii. E important ca pacientul să țină tratamentul prescris medicul oftalmolog și, de asemenea, este important să evite eforturile fizice.

La doi ani după intervenția chirurgicală de cataractă, în principiu nu mai sunt restricții de niciun fel.

În cât timp poate să renunțe pacientul la ochelari?

După operație, pacientul poate renunța la ochelari imediat. Desigur, acest lucru poate fi influențat de organismul și de reactivitatea pacientului, cât și de tipul de cristalin pe care acesta îl alege.

Cristalinul artificial se distruge în timp?

Cristalinul artificial este valabil pentru totdeauna, numai în condițiile apariției unor complicații, de exemplu pseudo-exfolierea, sau eventual în cazul unui traumatism, În condiții normale, cristalinul este pentru totdeauna, iar pacientul nu îl va simți ca fiind ceva străin.

Îmbunătățirea vederii este definitivă?

Din punctul de vedere al operației de cataractă, vederea poate rămâne la o calitate bună pentru totdeauna. Cu toate acestea, la nivelul ochiului se găsesc multe structuri și astfel, pot interveni diverse patologii legate de vârstă.

Un alt aspect destul de des întâlnit, ce poate afecta vederea este sindromul de opacifiere a capsulei posterioare, adică acel săculeț în care se află cristalinul. Desigur, sindromul de opacifiere se poate trata poate fi tratat.

Ce este cataracta secundară și cum se tratează?

Cataracta secundară reprezintă de fapt opacifierea capsulei posterioare, și poate fi tratată printr-o operație laser, ce redă pacientului vederea de dinaintea apariției acestui sindrom.

Dacă vrei să afli mai mult despre chirurgia cataractei, îți lăsăm aici un articol ce te-ar putea ajuta.

Riscurile diabetului asupra vederii

Dr. Ruxandra Pîrvulescu, medic primar oftalmolog în cadrul Clinicii Progresul, ne prezintă simptomele retinopatiei diabetice și riscurile diabetului asupra vederii.

Dacă vrei să afli mai multe detalii despre această boală, poți găsi aici interviul integral.

Ce este retinopatia diabetică?

Retinopatia diabetică este o afecțiune, o boală vasculară a fundului de ochi, a vaselor de la nivelul retinei.

Este demonstrat faptul că persoanele care suferă de diabet sunt mai expuse la diverse afecțiuni, nu neapărat la nivelul ochilor, ci al întregului organism, mai ales la vasele sanguine mici.  

Pacienții care suferă de diabet și observă pete în câmpul vizual și/sau scăderi ale acuității vizuale sunt ferm încurajați să meargă la medicul oftalmolog, pentru că acestea sunt principalele simptome ale retinopatiei diabetice.

Principalul factor de risc în apariția acestei boli este fluctuația glicemiei, diabetul neținut sub control.

Este foarte important pentru un pacient diabetic să își mențină nivelul glicemiei constant și în limite aproximativ normale, cu variații cât mai mici.

Câte tipuri de retinopatie diabetică există?

 Există două tipuri de retinopatie diabetică:

• Neproliferativă – la nivelul fundului de ochi apar hemoragii și alte simptome care pot fi catalogate corect doar de un medic oftalmolog

• Proliferativă – în plus față de simptomele celei neproliferative, pe fundul de ochi cresc vase de sânge care în mod normal nu ar trebui să fie acolo. Această formare de vase (neovase) apare ca urmare a încercărilor organismului de a repara ce s-a stricat, însă într-un mod greșit, neprielnic pacientului.

Care sunt consecințele imediate asupra vederii?

Un pacient cu retinopatie diabetică nu își poate da seama că are o problemă în stadiul incipient al bolii.

În momentul în care pacientul sesizează scăderea acuității vizuale, înseamnă că boala deja a avansat și poate genera complicații.

Complicația cea mai de temut este un edem ocular diabetic, adică o acumulare de lichid în retină (acea zonă din ochi folosită pentru a „înregistra” imaginea).

Ideal ar fi ca, în momentul în care un pacient este diagnosticat cu diabet, să viziteze cel puțin o dată pe an un medic oftalmolog.

Care este cel mai eficient tip de tratament pentru retinopatia diabetică?

Prevenția este cea mai importantă, iar acest lucru se poate face prin vizite regulate la un medic oftalmolog.

Desigur, sunt multe tipuri de tratament pe care un pacient le poate primi, în funcție de gravitatea situației, dar acest lucru se poate face doar sub îndrumarea medicului oftalmolog.

Retinopatia diabetică poate avea un impact semnificativ asupra vieții pacientului.

Există multe cazuri în care retinopatia diabetică se dezvoltă asimetric, adică vederea nu scade la fel la ambii ochi. Este posibil ca un ochi să vadă mai bine decât celălalt, iar pacientul să nu își dea seama imediat că are o problemă de vedere.

Orice scădere a acuității vizuale trebuie tratată cu seriozitate, prin măsurarea regulată a acuității vizuale și controale oftalmologice regulate, în special în rândul persoanelor care suferă de diabet.

De asemenea, este important de menționat faptul că purtarea de lentile de contact nu constituie un risc pentru persoanele cu diabet.

Dacă vrei să afli mai multe despre retinopatia diabetică, îți lăsăm aici un articol interesant.