Tulburările de percepție cromatică
Tulburările de percepție cromatică afectează aproximativ 1 din 12 bărbați și 1 din 200 femei din întreaga lume (conform Color Blind Awareness Organisation). Majoritatea discromatopsiilor sunt determinate genetic și se regăsesc de regulă în familiile în care există acest diagnostic.
Există mai multe grade de severitate și tipuri de discromatopsii, iar simptomatologia este de regulă puțin zgomotoasă; statistic vorbind 40% dintre elevii care au tulburări de percepție cromatică determinată genetic, finalizează cursurile gimnaziale fără să ştie că suferă de această tulburare.
Există însă și situații în care tulburarea de percepție cromatică nu este determinată genetic, patologiile retiniene și ale nervului optic se asociază și ele cu tulburări de vedere cromatică, testarea simțului cromatic intră astfel în suita de explorări necesare pentru diagnosticul retinopatiei diabetice, maculopatiei legată de vârstă sau sclerozei multiple.
Pigmentul macular – importanța sa în tulburările de percepție cromatică
Pigmentul macular este un parametru foarte important atunci când discutăm despre calitatea vederii; este deja cunoscut că absorbția selectivă a luminii albastre de către pigmentul macular poate determina scăderea densității optice a pigmentului macular ce se concretizează în final prin instalarea degenerescenței maculare.
Suplimentarea dietetică cu luteină și zeaxantină împreună cu stereoizomerul mezo-zeaxantină determină o îmbunătățire a funcției vizuale în condiții de lumină slabă, crescând kinetica adaptării la întuneric. Toate acestea oferă pacienților un confort vizual sporit. La acest moment nu există un consens în literatura de specialitate cu privire la corelarea densității optice a pigmentului macular și măsurătorile convenționale ale discriminării culorilor.
Majoritatea studiilor pun accentul pe absența unei corelări între densitatea optică a pigmentului macular și discriminarea rosu-verde sau galben-albastru. Însă există studii numeroase care subliniază proprietățile antioxidante ale carotenoizilor xantofilici (luteina și zeaxantina) ce joacă un rol important în menținerea performanței vizuale.
Mai mult decât protecție oculară pe care carotenoizii o oferă, se pare că luteina, zeaxantina și mezo-zeaxantina îmbunătățesc funcția cognitivă a adulților și vârstnicilor, îmbunătățind memoria vizuală.
În ceea ce privește administrarea carotenoizilor, aceștia fac parte din profilaxia nutrițională a bolilor degenerative retiniene alături de alte trofice retiniene ca acizii grași sau vitamina D.
