fbpx

Transport gratuit la comenzile peste 200 de lei.

Cea mai bună vitamină pentru ochi?

Cea mai bună vitamină pentru ochi?

Cea mai bună vitamină pentru ochi?

Introducere

Într-o lume digitală, ne întrebăm care e cea mai bună vitamină pentru ochi, pentru că ecranele sunt o parte constantă a vieții noastre, iar sănătatea ochilor a devenit mai importantă ca niciodată. Multe persoane se întreabă care este secretul unei vederi optime.

În acest articol, vom explora vitaminele și nutrienții esențiali care contribuie la menținerea unei vederi sănătoase.

Vitamine Esențiale pentru Ochii Tăi

Vitamina A – vitamina #1 pentru ochi?

Vitamina A este crucială pentru menținerea vederii nocturne și a sănătății generale a ochilor. Se găsește în alimente precum morcovi, cartofi dulci și spanac.

Vitamina C și E

Acești antioxidanți protejează ochii de daunele cauzate de radicalii liberi. Vitamina C se găsește în citrice, iar vitamina E în nuci și semințe.

Luteina, Zeaxantina sau Mezo-zeaxantina 

Acești carotenoizi filtrează lumina albastră dăunătoare și sunt esențiali pentru protecția retinei. Acești antioxidanți sunt concentrați în maculă, zona centrală a retinei, esențială pentru vedere clară și precisă. Luteina se găsește în legume verzi, gălbenușuri de ou și porumb. Mezo-zeaxantina, rară în dieta obișnuită, este produsă în ochi din luteină. Zeaxantina, similară cu luteina, se găsește în porumb, portocale și ardei. Consumul acestor nutrienți poate reduce riscul de degenerescență maculară și contribuie la menținerea vederii optime.

luteina, zeaxantina, mezo-zeaxantina

Dar Omega-3? Varianta optimă de vitamină pentru ochi?

Prezenți în pește și semințe de in, acești acizi grași esențiali contribuie la sănătatea retinei și pot reduce riscul de degenerescență maculară. O face asta cea mai bună vitamină pentru ochi? Nu chiar.

Alimentația și Suplimentele

Deși o dietă echilibrată este ideală pentru a asigura un aport suficient de vitamine, suplimentele pot fi o opțiune pentru cei care nu își pot îndeplini necesarul nutritiv. Consultați întotdeauna un medic oftalmolog înainte de a adăuga suplimente în dieta dumneavoastră.

Concluzie

Ochiul uman este un organ complex, iar menținerea sănătății sale necesită o varietate de nutrienți. Prin combinarea unei diete echilibrate cu un stil de viață sănătos și, dacă este necesar, suplimente, puteți contribui la menținerea vederii optime și a performanței vizuale. Nu există cea mai bună vitamină pentru ochi. Acest lucru se determină în funcție de carențele din organismul dumneavoastră. Așadar, e important să descoperi care e cea mai impportantă pentru tine.

MacuShield prospect detaliat – ingrediente

MacuShield prospect detaliat – ingrediente

Macushield prospect – Original Plus

Varianta tipărită

Macushield prospect – Suplimentele alimentare nu reprezintă substitute ale unei alimentații variate și ale unui stil de viață sănătos.

CE ESTE LMZ3?

MacuShield conține LMZ3™, un ingredient brevetat unic, sintetizat din florile Tagetes erecta, pentru a obține niveluri corespunzătoare de luteină, mezo-zeaxantină și zeaxantină, într-o formulă specifică.

INSTRUCȚIUNI

Luați o capsulă moale zilnic după masă.

AVERTISMENT

  • Suplimentele alimentare nu reprezintă substitute ale unei alimentații variate și ale unui stil de viață sănătos.
  • Nu depășiți doza zilnică recomandată.
  • A nu se ține la vederea și îndemâna copiilor.
  • Blister deteriorat – a nu se utiliza dacă folia este ruptă.
  • Femeile însărcinate sau care alăptează trebuie să consulte medicul sau farmacistul înainte de a utiliza acest produs.
  • A se consuma, de preferință, până la data înscrisă pe ambalaj.
  • A se păstra la temperatura camerei, la loc uscat și ferit de lumina soarelui.

PROSPECT – INGREDIENTE

  • Extract din flori de crăițe: 157mg.
  • Conținut/capsulă: 10 mg luteină, 10 mg mezo-zeaxantină, 2 mg zeaxantină. Pentru conținutul complet citiți ambalajul și Vitamina B2 (Riboflavină).

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

De la ce vârstă este recomandat MacuShield?

MacuShield se poate lua de la orice vârstă. (important este să discutați cu medicul oftalmolog mai întâi)

Cât timp pot să iau MacuShield?

MacuShield se poate lua pe o perioadă de timp nelimitată.

Sunt/am fost fumător/fumătoare. Pot să iau MacuShield?

MacuShield nu conține beta-caroten, prin urmare, poate fi luat și de fumători sau foști fumători.

Este MacuShield potrivit pentru diabetici?

MacuShield nu conține zahăr.

Dacă doriți să vizualizați acest prospect în format PDF, îl găsiți accesând butonul de mai jos. Tot mai jos, găsiți și eticheta detaliată, în format PDF.

Macushield prospect detaliat

CE ESTE LMZ3?

L din prospect este de la luteină.

Ea joacă un rol esențial în protecția maculei, fiind unul dintre carotenoizi esențiali pentru ochi. Aceasta, denumită adesea „vitamina ochilor”, se formează în plante, contribuind la culoarea fructelor și legumelor.

Parte a grupului xantofilelor, alături de zeaxantină și mezo-zeaxantină, luteina aparține familiei mai ample a carotenoizilor. Acești trei carotenoizi maculari colaborează pentru a susține funcționarea retinei și sănătatea oculară, reducând impactul unor boli ale ochilor.

Pentru a obține cantitatea zilnică necesară, trebuie să consumăm surse vegetale de luteină.

Din păcate, mulți oameni nu primesc suficientă luteină din dieta lor, ceea ce poate afecta sănătatea și performanța vizuală a ochilor.

Cel mai important beneficiu al său este că are capacitatea de a proteja ochii, în special retina, de către radiațiile ultraviolete emise de Soare.

Ghidul complet despre luteină, îl găsești aici:

M din prospect este de la mezo-zeaxantină.

Mezo-zeaxantina, unul dintre cei trei pigmenți maculari esențiali pentru sănătatea oculară, face parte din categoria xantofililor. Aceasta se distinge de luteină și zeaxantină prin prezența sa exclusivă în centrul maculei ochiului.

În acest loc, mezo-zeaxantina joacă un rol vital în filtrarea luminii albastre dăunătoare, protejând retina de stresul oxidativ.

Un aspect unic al mezo-zeaxantinei, diferit de luteină și zeaxantină, este modul în care este integrată în maculă. Spre deosebire de luteină și zeaxantină, care sunt absorbite prin dieta bogată în fructe, legume și alte plante, mezo-zeaxantina are o cale diferită.

Studiile arată că majoritatea mezo-zeaxantinei din corp nu provine direct din alimentație, ci este sintetizată intern prin transformarea altor carotenoizi.

Mezo-zeaxantina are beneficii în prevenirea degenerescenței maculare asociate vârstei, una dintre cele mai frecvente cauze ale deteriorării vederii.

Studiile indică și rolul său proactiv în îmbunătățirea performanței vizuale, crescând sensibilitatea la contrast și percepția culorilor. În plus, protejează ochii de lumina artificială intensă de la ecrane, diminuând oboseala oculară și îmbunătățind calitatea somnului.

Ghidul complet despre mezo-zeaxantină, îl găsiți aici:

Z din prospect este de la zeaxantină.

Zeaxantina, alături de luteină și mezo-zeaxantină, joacă un rol esențial în protejarea retinei și a maculei, contribuind la menținerea sănătății oculare și prevenirea deteriorării vederii. Acest pigment, responsabil pentru colorația specifică a plantelor, se găsește în legume verzi, fructe galbene și portocalii.

Fiind un carotenoid macular, zeaxantina este un antioxidant puternic care protejează ochii de efectele dăunătoare ale luminii solare intense și previne diverse afecțiuni oculare. Este esențial să asigurăm corpului nostru aportul necesar de zeaxantină, fie din dieta zilnică, fie prin suplimente, pentru a menține sănătatea ochilor pe termen lung și a preveni problemele de vedere.

Ghidul complet despre zeaxantină, îl găsiți aici:

În plus, este important să reamintim și RIBOFLAVINA din prospect, numită și vitamina B2.

Riboflavina are un rol esențial în sănătatea oculară. Este cunoscută pentru capacitatea sa de a reduce riscul de apariție a cataractei și pentru sprijinirea sănătății corneei. De asemenea, riboflavina este implicată în menținerea nivelului adecvat de glutation, un antioxidant esențial pentru sănătatea oculară.

Nu toată lumea absoarbe și folosește riboflavina la fel de eficient – aproximativ 10-15% din oameni au dificultăți în acest sens. Dacă nu avem suficientă riboflavină pe termen lung, acest lucru poate contribui la dezvoltarea unor probleme ale creierului. De aceea, este important să ne asigurăm că avem suficientă riboflavină în dieta noastră, mai ales în cazul persoanelor mai vulnerabile.

Riboflavina – Vitamina B2 și sănătatea oculară

Riboflavina – Vitamina B2 și sănătatea oculară

RIBOFLAVINA ȘI SĂNĂTATEA OCULARĂ

Ce este Riboflavina?

Riboflavina, cunoscută și sub numele de vitamina B2, este unul dintre nutrienții esențiali solubili în apă din complexul de vitamine B. Aceasta este crucială pentru multe procese celulare, inclusiv producția de energie și metabolizarea grăsimilor, proteinelor și carbohidraților.

Riboflavina este o vitamină care nu e mereu în centrul atenției, dar e și ea un supererou antioxidant. Poate lupta singură împotriva acelor particule „rele” sau poate ajuta într-un proces numit „ciclul redox al glutationului”.

Studiile arată că riboflavina ne ajută să ne protejăm de daunele cauzate de aceste particule rele, cum ar fi deteriorarea grăsimilor din corpul nostru sau problemele care apar când sângele revine într-o zonă după ce a fost oprit (cum ar fi după un atac de cord).

A fost descoperită pentru prima dată în 1872 ca o substanță galbenă fluorescentă în lapte. Este esențială pentru sănătatea noastră și trebuie să o obținem din alimente, pentru că, din păcate, corpul nostru nu o poate produce singur.

Proprietățile riboflavinei

Riboflavina joacă un rol vital în menținerea sănătății celulare și a funcției nervoase, având proprietăți antioxidante puternice. Ea contribuie la protecția celulelor împotriva stresului oxidativ, un factor important în prevenirea îmbătrânirii premature și a diferitelor boli cronice.

În ceea ce privește bolile creierului, riboflavina ar putea fi foarte importantă. Creierul nostru este mai vulnerabil la daunele cauzate de aceste particule rele decât alte părți ale corpului. Boala Parkinson, de exemplu, este o boală a creierului care progresează în timp și este legată de aceste particule rele. Riboflavina ar putea ajuta în protejarea creierului în fața acestor probleme.

Alimente bogate în vitamina b2

  1. Lapte și produse lactate: Iaurt, brânză, lapte.
  2. Ouă: Galbenușurile sunt în special bogate în riboflavină.
  3. Carne: Carnea de vită, ficatul de vită, etc. sunt surse excelente.
  4. Pește: Macrou, somon și ton.
  5. Legume verzi: Spanacul, broccoli, sparanghelul și alte legume cu frunze verzi.
  6. Ciuperci: În special ciupercile champignon și shiitake.
  7. Migdale: O sursă bună pentru cei care urmează o dietă vegetariană sau vegană.
  8. Cereale integrale: Pâine integrală, orez brun și quinoa.
  9. Avocado: Surprinzător de bogat în multe vitamine, inclusiv riboflavină.
  10. Drojdia de bere: Utilizată adesea ca supliment alimentar pentru conținutul său ridicat de vitamine B.

Aceste alimente pot contribui la satisfacerea necesarului zilnic de vitamina B2, care este importantă pentru sănătatea pielii, a ochilor și pentru metabolismul energetic.

riboflavina - vitamina B2

Beneficii Vitamina B2 în sănătatea oculară

În ceea ce privește sănătatea oculară, riboflavina are un rol esențial. Este cunoscută pentru capacitatea sa de a reduce riscul de apariție a cataractei și pentru sprijinirea sănătății corneei. De asemenea, riboflavina este implicată în menținerea nivelului adecvat de glutation, un antioxidant esențial pentru sănătatea oculară.

  • Lipsa Vitamina B2

Nu toată lumea absoarbe și folosește riboflavina la fel de eficient – aproximativ 10-15% din oameni au dificultăți în acest sens. Dacă nu avem suficientă riboflavină pe termen lung, acest lucru poate contribui la dezvoltarea unor probleme ale creierului. De aceea, este important să ne asigurăm că avem suficientă riboflavină în dieta noastră, mai ales în cazul persoanelor mai vulnerabile.

  • Riscuri Vitamina B2

Deficiența de riboflavină, deși rară în țările dezvoltate, poate duce la probleme de sănătate, inclusiv afecțiuni oculare precum sensibilitatea crescută la lumină și inflamația ochilor.

Pe de altă parte, supradozajul de riboflavină este puțin probabil, deoarece este o vitamină solubilă în apă și excesul este eliminat prin urină.

  • Riboflavina în macushield original+ și macushield Chewable

MacuShield Original+ și MacuShield Chewable sunt suplimente alimentare destinate sănătății oculare. Acestea conțin o combinație de luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină, trei carotenoizi esențiali pentru protecția maculei.

Deși riboflavina nu este un ingredient principal în aceste suplimente, ea poate sprijini eficacitatea lor. Combinând riboflavina cu acești carotenoizi, se poate obține o protecție oculară mai robustă, contribuind la reducerea riscului de afecțiuni degenerative ale ochilor, cum ar fi degenerescența maculară legată de vârstă.

CONCLUZIE

Integrarea riboflavinei în dieta zilnică este esențială pentru menținerea sănătății generale și a vederii. Consumul de alimente bogate în riboflavină, cum ar fi ouăle, laptele, carnea de vită, legumele verzi și cerealele integrale, în combinație cu suplimente precum MacuShield, poate oferi o protecție oculară optimă și poate ajuta la prevenirea problemelor de vedere pe măsură ce îmbătrânim.

De verificat cu medicul dumneavoastră oftalmolog, dacă suferiți de carențe pe această zonă.

Oftalmologia de ieri și azi

Oftalmologia de ieri și azi

Remedii oftalmologice bizare

Până la dezvoltarea medicinei la standardul zilelor noastre, au fost încercate multe remedii oftalmologice bizare. Află mai multe.

Oftalmologia din trecut

În zilele noastre, oftalmologia atinge performanțe semnificative. Acest domeniu cuprinde multe proceduri, intervenții și tratamente care în trecut erau de neimaginat.

De unde a pornit această știință? În cele ce urmează, vom prezenta câteva moduri neașteptate de tratare a afecțiunilor oftalmologice.

Totul a început cu câțiva medici, care se ocupau de locuitorii unei zone mai extinse.

Între timp, oftalmologia s-a dezvoltat, au apărut mai multe ramuri, care se axează pe diferite afecțiuni.

De exemplu, opticianul eliberează ochelari, dar nu poate diagnostica sau prescrie tratament pentru glaucom.

Egiptul Antic

Poporul egiptean a fost printre primele care a dezvoltat medicina. Conform vechilor scrieri, egiptenii s-au specializat în medicină mai mult decât oricare alt popor din acele vremuri.

Egiptenii preferau să se specializeze într-un singur domeniu. Fiecare medic trata o singură afecțiune, nu mai multe, ceea ce a permis aprofundarea cunoștințelor.

Cele mai importante informații medicale la care avem acces astăzi provin din papirusul Ebers, un tratat de anatomie din jurul anului 800 î.Hr. Pe lângă remedii naturiste, acesta conținea și texte ale unor prescripții, incantații și vrăji folosite ca și parte a tratamentelor.

Tratamentele erau, de obicei, sub formă de unguente grase, pe bază de ulei, care conțineau smirnă, rășină (care poate fi găsită în mod natural pe copaci) sau gălbenuș de ou de struț.

Tot în acest papirus se face referire la lacrimile artificiale. Dacă ți-am stârnit curiozitatea, îți lăsăm aici un articol interesant.

Grecia Antică

Medicii din vremea lui Hipocrate nu aveau cunoștințele sau înțelegerea necesară pentru a diagnostica în mod corespunzător bolile oftalmologice. Aceștia se bazau mai mult pe observarea simptomelor.

În textele păstrate din acea perioadă se descriu diverse afecțiuni oftalmologice, precum conjunctivita granuloasă, ulcerul cornean, nictalopia sau chiar pierderea treptată a vederii.

Tratamentele prescrise pentru aceste afecțiuni includeau spălarea ochilor cu apă rece sau caldă, aplicarea de unguente și ierburi.

De asemenea erau descrise intervenții precum cauterizarea pleoapelor, incizia sau zgârierea pleoapei sau provocarea sângerării la nivelul scalpului, a tâmplelor sau a pleoapelor.

Acestea erau  puncte cheie care se presupuneau că fac legătura între ochi și restul corpului. Scopul era îndepărtarea excesului de fluid acumulat.

India Antică

Specialiștii din acea vreme înțelegeau anatomia ochiului doar atât cât putea fi văzut din exterior. Deoarece nu se bazau pe disecție ca și metodă de cercetare, nu știau de existența retinei sau a nervului optic.

Cel mai renumit și totodată controversat medic chirurg al Indiei este considerat Sushruta. Este cunoscut drept primul care a studiat anatomia umană cu ajutorul disecției unui trup neînsuflețit.

În jurul acestuia s-au creat multe controverse. Sunt foarte puține dovezi care să ateste perioada de activitate sau chiar existența acestuia.

Cu toate acestea, se crede că acesta a practicat medicina cu aproximativ 150 de ani înaintea lui Hipocrate.

În textele elaborate de acesta se descriu tratamente pentru glaucom. Acesta sugera eliberarea presiunii oculare introducând un ac la nivelul ochiului sau folosirea de lipitori.

În tratamentul afecțiunilor oculare, mai erau prescrise seul de animale, laptele matern, sau picături de ochi create prin stoarcerea diverselor ierburi tămăduitoare.

Remedii oftalmologice bizare

Până la dezvoltarea oftalmologiei la standardul zilelor noastre, au fost încercate multe remedii, unele mai neobișnuite decât altele. Spre exemplu, pentru ochi uscat, era aplicat local un amestec de fiere de broască și ceapă.

Pentru degenerescență maculară era recomandată injectarea cu venin de cobră (azi lucrurile au evoluat și se recomandă suplimente alimentare care au la bază trei antioxidanți care compun pigmentul macularluteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină, cum ar fi MacuShield).

Electroterapia a fost de asemenea încercată, trecându-se un curent de scurtă durată prin globul ocular, pentru a stimula țesuturile.

Unul dintre cele mai complexe și bizare remedii pentru cataractă este descris în textele indiene. Acesta începea cu o cobră în stadiu de descompunere avansat. Aceasta era pusă într-un vas cu lapte, alături de patru scorpioni și lăsat 21 de zile la macerat.

După aceste zile, laptele era bătut până se transforma în unt. Untul trebuia să fie consumat de un cocoș tânăr.

Materia fecală eliminată de acesta să fie aplicată pe ochiul afectat, sperând să vindece cataracta.

Ți s-a făcut pielea de găină?

Înapoi în prezent…

În urma a celor menționate mai sus, ne putem face o idee despre bazele oftalmologiei.

Ne bucurăm că știința a progresat și că acum există tratamente și intervenții mai igienice și prietenoase cu pacienții. Iar ca să afli cum îți poți menține o vedere sănătoasă, poți citi articolul „10 metode pentru protejarea vederii”, aici.

Voi ce remedii oftalmologice ieșite din comun ați întâmpinat pe parcursul vieții?

Zeaxantina, ghid complet. Tot ce trebuie să știi

Zeaxantina, ghid complet. Tot ce trebuie să știi

Ce este zeaxantina?

Ce este zeaxantina? Descoperă carotenoidul esențial pentru performanța vizuală. Află cum ajută zeaxantina să îți păstrezi ochii sănătoși.

Informații generale

Zeaxantina face parte dintr-un important grup de carotenoizi, esențiali pentru sănătatea oculară, cunoscuți sub denumirea de xantofile.

Împreună cu luteina și mezo-zeaxantina, zeaxantina este implicată în mod activ în protejarea retinei și maculei, asigurând buna sănătate a ochilor și împiedicând degradarea vederii noastre.

Zeaxantina este cea care conferă nuanța caracteristică anumitor tipuri de plante precum boiaua, porumbul sau șofranul, precum și unor fructe sau legume.

Aceasta poate fi regăsită în cantități însemnate în interiorul legumelor verzi, al fructelor galbene și portocalii sau a gălbenușurilor de ouă.

Fiind un pigment cu origine vegetală, zeaxantina este produsă în interiorul plantelor, motiv pentru care aceasta poate fi asimilată în corpul uman numai prin alimentație, fie că este preluată din dietă sau din suplimente alimentare.

Luteina, mezo-zeaxantina și zeaxantina fac parte din aceeași familie, a carotenoizilor maculari, a cărui rol în performanța vizuală nu poate fi subestimat.

Zeaxantina este un puternic antioxidant, care protejează țesutul ocular împotriva efectelor negative ale luminii solare puternice, prevenind astfel numeroase afecțiuni de vedere.

Din acest motiv, este foarte important să asigurăm organismului nostru necesarul zilnic de zeaxantină, indiferent că o facem prin alimentație sau prin suplimente.

Astfel, nu doar că vom putea contribui la menținerea bunei sănătăți a ochilor pe termen lung, dar vom putea preveni o serie de afecțiuni care ne pot afecta serios vederea – totul, cu un minimum de efort.

Tocmai de aceea, am pregătit pentru tine, în rândurile de mai jos, un ghid extensiv despre zeaxantină, menit să te ajute să înțelegi cât mai bine efectele zeaxantinei, proprietățile și beneficiile acesteia, precum și sursele alimentare de zeaxantină.

Astfel, vei putea fi sigur că vei face cele mai bune alegeri când vine vorba de necesarul zilnic de zeaxantină pentru organism și pentru necesitățile tale concrete:

Ce este zeaxantina?

Zeaxantina este unul dintre cei mai comuni carotenoizi care se găsesc în natură, jucând un rol important în ciclul xantofil, un proces foarte important care are loc în interiorul celulelor vegetale.

Alături de alți compuși utilizați în ciclul xantofil, zeaxantina are rolul de a asigura disiparea energiei în exces, extrasă de plante din lumina solară, protejându-le pe acestea de stresul foto-oxidativ, care le poate reduce capacitatea de fotosinteză.

Zexantina este unul din cei 3 carotenoizi maculari ce pot fi întâlniți în țesuturile ochiului uman, ceilalți doi fiind luteina și mezo-zeaxantina.

Având o compoziție chimică similară, dar proprietăți diferite, acești trei pigmenți maculari operează în tandem pentru a proteja ochiul de efectele nocive ale radiațiilor ultraviolete, acționând ca un filtru împotriva lor.

De asemenea, zeaxantina, mezo-zeaxantina și luteina joacă un alt un rol important în protecția țesutului ocular de efectele nedorite ale luminii.

Lumina albastră poate avea un impact negativ la o intensitate prea mare, însă  zeaxantina, mezo-zeaxantina și luteina asigură absorbția acesteia într-un mod sănătos.

În ceea ce privește distribuția în țesutul ocular, zeaxantina are o prezență dominantă în partea centrală a maculei și a retinei, în timp ce luteina este prezentă în zona periferică a retinei într-un raport de 2 la 1 față de zeaxantină.

De asemenea, în zona centrală a maculei, zeaxantina se află în raport de 1 la 1 cu mezo-zeaxantina, aceasta din urmă neputând fi găsită în orice altă parte a ochiului.

Ce proprietăți are zeaxantina?

Având puternice proprietăți antioxidante, zeaxantina luptă în mod activ cu radicalii liberi, a căror acumulare în organism se poate transforma într-o problemă serioasă, în special în ceea ce privește țesutul ocular.

Astfel, zeaxantina reduce stresul oxidativ la nivelul ochilor, prevenind o serie de afecțiuni oculare ce pot afecta calitatea vederii, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

În numeroase studii științifice, zeaxantina și luteina sunt adesea menționate împreună, date fiind funcțiile lor similare în interiorul ochiului, dar și pentru că organismul uman este capabil să convertească luteina în zeaxantină.

Cu toate acestea, proprietățile și modurile lor de operare sunt foarte diferite, întrucât zeaxantina este localizată în special în centrul retinei și al maculei, în timp ce luteina se găsește în proporție  mai mare în regiunile periferice ale acestora. 

Luate laolaltă, zeaxantina, luteina și mezo-zeaxantina formează pigmentul macular al ochiului, acesta fiind principala barieră împotriva efectelor negative pe care excesul de lumină le poate avea asupra vederii noastre.

În consecință, zeaxantina se remarcă printr-o proprietate foarte importantă și anume capacitatea de asigura o acuitate crescută a vederii, crescând abilitatea ochiului de a sesiza diferențe subtile de nuanță și umbre, dar protejându-l, în același timp, de disconfortul cauzat de lumina intensă.

Mai mult, zeaxantina are un efect pozitiv și asupra duratei de recuperare a ochiului după expunerea la o sursă de lumină intensă, grăbind revenirea vederii la normal.

Ce beneficii are zeaxantina?

Cele mai importante beneficii pentru sănătatea oculară vin din sinergia zeaxantinei cu luteina și mezo-zeaxantina, familia acestor carotenoizi maculari făcând front comun împotriva efectelor nocive pe care excesul de lumină le poate cauza asupra ochilor.

Astfel, cele mai expuse țesuturi ale ochiului conțin până la 75% zeaxantină, aceasta absorbind peste 90% din lumina albastră care acționează asupra retinei, protejând-o pe aceasta din urmă împotriva deteriorării.

Totodată, zeaxantina joacă un rol important și împotriva razelor UV, acționând ca un filtru puternic împotriva acestora.

Acest lucru va contribui la reducerea efectelor stresului oxidativ și amânarea sau chiar prevenirea progresiei anumitor boli ale ochilor. 

Desigur, printre cele mai mari beneficii pe care ni le poate aduce consumul de zeaxantină se numără capacitatea sa de prevenție sau ameliorare a numeroase tipuri de boli și afecțiuni oculare, printre care se numără: cataracta, glaucomul și degenerescența maculară.

Un alt beneficiu important rezidă în proprietățile antioxidante ale zeaxantinei, care, mulțumită caracteristicilor sale, poate contribui și la reducerea inflamației în țesutul ocular, prevenind astfel o serie de afecțiuni de vedere.

Efectele deficitului de zeaxantină

Riscurile deficitului de zeaxantină sunt numeroase, iar impactul acestora asupra calității vederii nu poate fi neglijat, întrucât o carență menținută a acestui compus important nu va face altceva decât să agraveze orice afecțiuni de vedere cu care te confrunți.

Un deficit ridicat de zeaxantină este adesea asociat cu un nivel crescut de acumulare a radicalilor liberi în țesutul ocular, precum și un nivel crescut de inflamație, precum și cu progresia a numeroase tipuri de boli și afecțiuni de vedere, printre care se numără cataracta sau degenerescența maculară.

În plus, pe lângă riscurile dezvoltării unor afecțiuni de vedere, deficitul de zeaxantină va duce în mod invariabil și la instalarea disconfortului vizual, crescând simțitor sensibilitatea ochilor la lumină, lucru care va fi agravat în perioadele anului în care lumina se propagă mai puternic. 

Semne ale deficitului de zeaxantină

Părerea oftalmologului este esențială și nu poate fi neglijată în cazul oricăror suspiciuni pe care le-ai putea avea cu privire la performanța vizuală a ochilor.

Problemele de performanță a ochilor, cum ar fi vederea neclară sau sensibilitatea crescută la lumină, pot fi cu siguranță semne că te confrunți cu un deficit de zeaxantină în organism și în special în țesutul ocular.

Un alt semn al deficitului de zeaxantină poate fi, de asemenea, un grad crescut de disconfort la nivelul ochilor. Astfel, mâncărimile, inflamarea sau reducerea acuității vizuale pot fi toate semne că te confrunți cu o carență de zeaxantină în organism.

fresh greens basil coriander lettuce purple basil mountain coriander dill green onion plastic boxes grey concrete 1

Surse alimentare de zeaxantină

O dietă bogată în zeaxantină și alți antioxidanți poate avea un impact puternic asupra prevenției afecțiunilor oculare, crescând densitatea pigmentul macular și îmbunătățind performanța vizuală a ochilor noștri.

Tocmai de aceea, este foarte important să ne asigurăm că dieta noastră conține necesarul zilnic de zeaxantină, indispensabil ochilor pentru a se menține sănătoși și pentru a ține la distanță orice fel de afecțiuni ce ne pot afecta vederea. Printre cele mai bune surse alimentare de zeaxantină remarcăm:

  • spanacul 
  • fisticul 
  • mazărea verde
  • salata verde
  • varza de Bruxelles
  • broccoli
  • dovleacul 
  • sparanghelul
  • morcovii

La ora actuală, nu există o recomandare exactă cu privire la doza optimă de zeaxantină pe care ar trebui să o consumăm. Cu toate acestea, numeroase studii din domeniu reflectă faptul că o doză de cel puțin 2 mg de zeaxantină poate avea o serie de efecte benefice asupra organismului.

Suplimente cu zeaxantină vs. alimente cu zeaxantină

Popularitatea suplimentelor cu zeaxantină este în prezent în creștere, lucru care nu este deloc surprinzător, dată fiind eficiența demonstrată clinic a acestor compuși asupra sănătății ochilor și a performanței vizuale.

De asemenea, e important de remarcat faptul că în cazul multor persoane, capacitatea de absorbție a zeaxantinei în organism poate fi diminuată de anumite boli sau afecțiuni, caz în care suplimentarea acestui compus poate deveni necesară, în special în cazul în care vederea le este afectată.

Întrucât zeaxantina este un carotenoid macular solubil în lipide, poți maximiza gradul de absorbție al acesteia în organism cu ajutorul unor alimente cu conținut ridicat de grăsimi Omega 3, cum ar fi avocado, uleiul de măsline, somonul sau tonul.

Asigură-ți un aport optim de zeaxantină cu ajutorul MacuShield, suplimentul alimentar dedicat performanței tale vizuale.

Află mai mult