Preda Irina, Author at MacuShield Romania
Pigmentul Macular

Pigmentul Macular

PIGMENTUL MACULAR

Află cele mai importante informații despre pigmentul macular, de la doamna dr. Alina Gheorghe, medic chirurg oftalmolog!

Î: Cine sunt?

R: Sunt Alina Gheorghe, medic chirurg oftalmolog, fac parte din echipa de transplant, sunt reprezentantul României la European Board of Ophtalmology și predau la Universitatea de Medicină și Farmacie Doctor Carol Davila din București.

Î: Ce înseamnă și cu ce ne ajută un filtru de calculator?

R: Filtrul de calculator la o lentilă de ochelari înseamnă un filtru, o lentilă specială ce diminuează trecerea luminii albastre către structurile oculare.

Pentru că lumina albastră duce la formarea de molecule toxice la nivelul fotoreceptorilor retinieni de la nivelul retinei adică, crescând astfel riscul apariției patologiilor maculare, adică bolilor retiniene degenerative.

Î: Pigmentul macular – Ce este și cum îl protejăm?

R: Mijloacele de protecție ale organismului se regăsesc în pigmentul macular cu xantofilii retinieni, mai precis mezo-zeaxantină, luteină și zeaxantină.

Se poate spune că pigmentul macular este filtru de calculator al ochiului.

Se poate spune că el este foarte important și că este în cantități mai reduse la pacienții cu fotofobie sau la oamenii ce fac tranzitul dintre lumina puternică și lumina slabă, mult mai greu față de restul populației.

Î: Cum se regenerează acesta?

R: Sursa de regenerare a pigmentului macular se face numai prin aport extern, fie că vorbim de aport alimentar sau suplimente.

Prin urmare, o dietă bogată în legume verzi asigură refacerea pigmentului macular. În societatea actuală, față de generațiile anterioare, de fapt a crescut consumul, pentru că expunerea la lumina albastră a crescut mult mai mult față de acum sute de ani.

Implicit, pigmentul macular are mai mult de suferit, are mai mult de suferit nu numai prin scădere de acuitate vizuală, ci și prin alterarea sensibilității la contrast, prin alterarea capacității de a ne apăra împotriva luminii puternice.

Și pe lângă faptul că a crescut consumul, adică expunerea la lumina albastră, prin stilul de viață și dietă, a scăzut și consumul legumelor verzi.

green vegetables flat lay healthy diet

Î: Cum ne putem proteja pigmentul macular?

R: Dacă pigmentul macular este deficitar, predispoziția către boli maculare și boli retiniene este crescută și calitatea vederii în viața cotidiană, pentru un pacient tânăr are de suferit, pentru că acuitatea vizuală nu înseamnă doar vederea bună la distanță sau apropiere.

Înseamnă aprecierea corectă a distanțelor, înseamnă vederea în spațiu, vederea tonurilor, adaptabilitatea la o lumină puternică și sensibilitatea la contrast.

Prin urmare, un om cu un pigment macular mai scăzut, cel mai probabil că are o adaptabilitate scăzută la lumina puternică și o sensibilitate la contrast alterată.

Ce înseamnă asta?

O scădere a adaptabilității, adică a trecerii de la lumină mai slabă la lumină puternică, înseamnă că suntem mai deranjați de faruri, de proiecții sau de lumini puternice, implicit de soare.

Adică toate persoanele fotofobe sunt predispuse a avea un pigment macular mai scăzut.

Î: Cum putem să-l îmbunătățim?

R: Calitatea pigmentului macular este influențată, evident, prin aport, aport alimentar sau aport de xantofili retinieni și prin protecție, adică protecția structurilor oculare de lumina albastră.

Sigur că ambele sunt foarte bune. Ochelarii cu filtru ne protejează, ne asigură protecție, însă sănătatea vine din interior.

Prin urmare, un aport corect și o calitate anatomică a pigmentului macular asigură cel mai bun efect protector.

Așadar, o bună sănătate oculară înseamnă un pigment macular sănătos, un pigment macular sănătos asigurat prin cei trei xantofili retinieni și mai înseamnă și o bună protecție a tuturor structurilor oculare prin protecția de razele ultraviolete și lumina albastră în exces.

Așadar, sănătatea oculară este asigurată de un pigment macular sănătos, prin asigurarea valorilor normale ale celor 3 pigmenți xantofili retinieni și printr-o bună protecție a tuturor structurilor oculare în fața luminilor ultraviolete sau luminii albastre.

Află mai mult despre cum poți furniza toate elementele necesare unei vederi optime, aici

Iar dacă îți dorești să afli mai multe despre activitatea doamnei dr. Alina Gheorghe, o poți găsi aici

Luteina, zeaxantina și mezo-zeaxantina îmbunătățesc vederea în culori

Luteina, zeaxantina și mezo-zeaxantina îmbunătățesc vederea în culori

Luteina, zeaxantina și mezo-zeaxantina îmbunătățesc vederea în culori

Luteina, zeaxantina și mezo-zeaxantina asigură o vedere cromatică mai bună.

Lumea în culori

Felul în care percepem culorile are un impact foarte mare asupra calității vederii noastre, putând face cu adevărat diferența atunci când vine vorba de performanța vizuală.

Nivelul nostru de percepție al culorilor poate afecta în mod direct numeroase caracteristici ale vederii, cum ar fi raza vizuală, percepția formelor și a texturilor sau percepția spectrului cromatic.

În consecință, felul în care interpretăm mediul înconjurător prin intermediul simțului vederii depinde în mare măsură și de modul de percepție al culorilor, iar percepția noastră asupra culorilor depinde, la rândul său, de interpretarea senzorială a luminii.

Mai simplu spus, ochiul uman nu vede în realitate culoarea, ci mai degrabă lumina care se reflectă de pe diferite obiecte. Numai lumina reflectată de pe obiecte este capabilă să activeze procesul vizual din ochi și apoi din creier, astfel încât noi să putem percepe mai departe culorile pe care le vizualizăm.

Felul în care ochiul uman percepe și interpretează lumina este esențial pentru calitatea percepției culorilor și pentru performanța vizuală în general. Capacitatea retinei de a absorbi și filtra lumina care pătrunde în interiorul ochiului joacă un rol determinant în acest proces, astfel că sănătatea și buna funcționare a acesteia nu pot fi neglijate.

Cum îmbunătățesc luteina, zeaxantina și mezo-zeaxantina sensibilitatea la contrast?

Luteina, zeaxantina și mezo-zeaxantina sunt cei mai importanți carotenoizi maculari folosiți de ochiul uman și, în special, de retină pentru absorbția și filtrarea luminii, în procesul de interpretare vizuală a culorilor.

Acești carotenoizi maculari au rolul de fortifica retina împotriva razelor de lumină ultravioletă provenite de la Soare și împotriva undelor de lumină albastră emise de ecranele diferitelor dispozitive pe care le folosim.

În același timp, luteina, zeaxantina și mezo-zeaxantina contribuie la îmbunătățirea sensibilității oculare la contrast, la creșterea percepției fundalelor, formelor și texturilor, precum și la reducerea fotofobiei.

Mulțumită acestor proprietăți importante, pigmenții maculari ne permit să ne protejăm ochii de undele de lumină dăunătoare vederii și simultan, să fortificăm percepția noastră vizuală a undelor care ne permit să interpretăm culorile, texturile și formele, precum și vederea în profunzime.

Este demonstrat clinic faptul că absorbția selectivă a luminii albastre poate avea un impact puternic asupra sensibilității oculare a percepției culorilor. Mai exact, felul în care ochiul uman filtrează lumina albastră determină armonizarea tricromatică a culorilor și, pe cale de consecință, felul în care noi percepem lumea pe care o vedem.

De asemenea, este clar determinat faptul că densitatea pigmenților maculari din interiorul retinei va juca un rol determinant în sporirea sau reducerea percepției luminii.

Astfel, menținerea unui nivel optim de luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină este foarte importantă pentru a asigura retinei toate substanțele nutritive de care are nevoie pentru a filtra în mod eficient undele nocive de lumină, menținând acuitatea noastră vizuală în cei mai buni parametri.

Bright contrast

Nu uita de LMZ!

În plus, așa cum arată o serie de studii din domeniul oftalmologic, există o corelație puternică între dezvoltarea afecțiunilor degenerative de vedere, precum degenerescența maculară și slăbirea acută a gradului de percepție al culorilor.

Mai mult, declanșarea și dezvoltarea acestor afecțiuni este, la rândul său, corelată cu deficitele de luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină, iar în numeroase cazuri suplimentarea dietei cu carotenoizi maculari va avea ca efect stagnarea sau ameliorarea simptomelor bolii.

Asigură-ți o performanță vizuală superioară și o percepție mai bună asupra culorilor cu MacuShield, suplimentul cu un conținut optim de luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină!

 

Află mai mult!

Importanța prevenirii bolilor oftalmologice

Importanța prevenirii bolilor oftalmologice

Importanța prevenirii bolilor oftalmologice

În interviul de azi, medicul primar oftalmolog, Bogdan Cucu, ne vorbește despre de ce este important să prevenim bolile oftalmologice. Mai jos puteți viziona interviul integral.

Î: Bolile oftalmologice – Cum trebuie abordate?

R: Sunt persoane care sunt adulte, nu au nicio simptomatologie, dar odată cu înaintarea în vârstă, se duc la optometrist, își pun ochelari, totul e normal, nu au absolut nimic.

Văd bine și dintr-o dată vin la tine și spun „Domnule doctor, nu mai văd. Am orbit!

Și, printre altele, afli ca are antecedente: părinți, rude care au avut glaucom, o boală care se transmite. Ce înseamnă acest lucru? Își pierde vederea, fără să realizeze că își pierde vederea, pentru că pierde din periferie către centru.

Mă uit la interlocutor, îl văd foarte bine, dar nu realizez că de fapt nu mai văd periferia. Așa acționează glaucomul, îmi strânge câmpul vizual. Se întâmplă să am antecedente și să nu mă duc la doctor.

Mă pot trezi orb, adică mă pot trezi că tot câmpul vizual s-a îngustat și mai văd poate undeva doi trei la sută, pentru că văd un obiect sau o persoană și dacă mă uit printre degete, dar nu realizez că pe cei din jur nu-i mai văd, de fapt.

Și mă pot trezi în ultimul moment când nu mai am ce face. Deja nervul optic este distrus si nu mai am ce face.

Dacă știu ca am antecedente de boli heredocolaterale, adică printre rude, de boli oftalmologice, trebuie să ajung la oftalmolog, chiar dacă n-am niciun simptom. Și oftalmologul îmi va spune: „Ai avut în familie persoane care au avut boala X. Trebuie să vii la control în perioada asta”.

Dau drept exemplu glaucomul. Nu ai nimic, faci control o dată la doi trei ani, până la o anumită vârstă, după cincizeci de ani, obligatoriu anual, chiar dacă nu ai nimic, pentru că altfel există riscul de orbire.

Și nu am ce face. Și nu mă refer doar la mine, nu are ce face nimeni. Îți spun doar că ești orb și ridic din umeri.

Încerc să țin măcar ce a rămas, dar dacă mai reușesc să țin, nu mai spunem nici un simptom. Tu vezi bine, tu ești perfect, dar ești orb, de fapt. Fără să-ți dai seama, ajungi orb.

Consultul oftalmologic ca parte a rutinei de verificare a sănătății

Asta în ceea ce privește antecedentele personale, heredocolaterale, să spun, dar mai sunt cei care au antecedente personale, cei care au anumite boli, care, de asemenea, nu au simptome și care spun:

-Eu văd bine, eu nu am nicio problemă. Mă uit la televizor, citesc, îmi pun ochelarii eventual, mă simt în regulă. De ce să vin la oftalmolog?

-Da, dar ai anumite boli.

-Știu că am diabet, am diabet de zece ani, îl țin cu insulină, e în regulă.

-Da, dar din cauza diabetului, mâine te trezești fără vedere.

-Cum așa? Dintr-o dată?

-Da, așa dintr-o dată. Dacă nu s-a acționat la timp, boala nu ți-a dat scădere de vedere, n-ai avut ochiul roșu, nu te-a durut nimic și dintr-o dată te trezești orb. Da, se poate așa ceva. Pe retinopatia diabetică, de exemplu. Dacă vin în schimb la timp, se descoperă.

Pacientul știe că are o afecțiune, la modul general, dar merge și la oftalmolog. Și atunci descoperim și tratăm la timp. Ceea ce facem, este făcut la timp. Ce nu este făcut la timp, ne trezim iar când ridicăm din umeri.

Totuși pacienții ne întreabă „Ce facem? Până acum am văzut, nu am avut nimic”, dar devin orbi, din păcate, deci nu avem ce face.

Ăsta e un caz în care nu mai pot face nimic, caz depășit, să spunem, pe partea de chirurgie oftalmologică.

Prevenția este esențială

Nu tot timpul faptul că par bine, înseamnă că și sunt bine.

Trebuie tot timpul să am această gândire, nu numai pe partea de oftalmologie. Prevenția este cea care de multe ori îmi salvează funcționalitatea.

Retinopatia diabetică (RD)

Retinopatia diabetică (RD)

RETINOPATIA DIABETICĂ (RD)

POZA LAZAN

Articol realizat de:

Dr. Nicoleta LAZAN

– Medic primar oftalmolog –

Clinica Ophtalens T, Cluj-Napoca

Introducere

       Diabetul zaharat (DZ) este o afecțiune sistemică ce se caracterizează prin niveluri crescute ale glicemiei. Cele mai frecvente forme sunt:

   1. DZ tip I – insulino-dependent, cauza: leziuni pancreatice ce determină o lipsă totală de insulină, debut frecvent între 10-20 ani.

      2. DZ tip II – non-insulino-dependent, cauza: deficiența relativă de insulină, debut frecvent între 50-70 ani, la persoanele cu exces ponderal. Reprezintă 90% din formele de diabet, iar o parte din pacienți devin în timp insulino-necesitanți.

      O formă rară este diabetul gestațional, care apare la unele femei datorită creșterii rezistenței la insulină pe perioada sarcinii.

      Diabetul zaharat  are o frecvență ridicată, interesând toate categoriile de populație. Datele statistice ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și ale Asociației Americane a Diabetului arată că în prezent, pe glob sunt aproximativ 425 milioane de pacienți cu diabet zaharat.

Prin complicațiile sale funcționale care interesează vasele sanguine (boala coronariană, boala arterială periferică, accidentul vascular cerebral), retina (retinopatia), rinichiul (nefropatia), nervii (neuropatia), diabetul zaharat reprezintă o gravă problemă socială contemporană.

     Factorii genetici, hipertensiunea arterială, obezitatea, sarcina sunt considerați factori de risc în apariția complicațiilor diabetului zaharat.

     Retinopatia diabetică este cea mai frecventă patologie vasculară retiniană și principala cauză de cecitate (orbire) la pacienții cu vârsta între 20-65 ani.

4 din 5 pacienți cu diabet zaharat de peste 20 ani pot suferi de retinopatie diabetică.

Consultația oftalmologică constă în:

1. Anamneza

  • prezența eventualelor semne de alarmă (vedere încețoșată sau fluctuantă, percepția alterată a culorilor, pete întunecate în câmpul vizual).
  • tipul și durata DZ, gradul de compensare a DZ.
  • antecedente heredocolaterale (părinți, frați cu DZ) și personale patologice (HTA, obezitatea, hiperlipidemia).

2. Măsurarea acuității vizuale (a vederii) fără și cu corecție optică, măsurarea tensiunii intraoculare, examen biomicroscopic (evidențierea eventualelor probleme de cornee sau cristalin) și examen oftalmoscopic (fund de ochi FO) cu dilatarea pupilei. De obicei, afectează ambii ochi.

    Dacă se constată modificări la FO, atunci se vor efectua următoarele investigații: retinofotografie, OCT macular, ecografia oculară.

    3. Retinofotografia (poza fund de ochi)- ne ajută pentru a compara evoluția în timp a retinopatiei diabetice.

    Picture1

    Foto 1. Aspect normal al fundului de ochi

    4. OCT macular (tomografie în coerență optică) : evaluează prezența, extensia si evoluția edemului macular după tratament.

    5. Ecografia oculară -indicații: cataracta matură, hemoragia vitreeană, suspiciunea de dezlipire de retină.

     Stadializarea retinopatiei diabetice

    1. Retinopatia diabetică neproliferativă (ușoară/medie /severă)

    • microanevrisme (dilatarea capilarelor fiind leziunea inițială în retinopatia diabetică)
    • hemoragii retiniene și modificări venoase
    • exsudate retiniene (dure sau vătoase)

    Picture2 1  

    Foto 2. Retinopatie diabetică neproliferativă

    2. Retinopatia diabetică proliferativă (precoce/cu risc crescut/avansată)

    -neovascularizație retiniană (vase noi, slabe, care se rup ușor)

    -hemoragii preretiniene, vitreene

    -glaucom neovascular

    -dezlipire de retină tracțională

    Picture3

    Foto 3. Retinopatie diabetică proliferativă

    Edemul macular diabetic (difuz sau localizat) poate fi prezent în orice stadiu al retinopatiei diabetice si reprezintă o îngroșare a retinei în zona centrală( în maculă) cu scăderea vederii centrale.

    Tratamentul retinopatiei diabetice este individualizat în funcție de stadiul evolutiv al bolii.

    1. Tratament medicamentos

    -controlul riguros al glicemiilor + regim igienodietetic strict (hemoglobina glicozilată < 7 %)

    -tratamentul factorilor de risc (HTA/obezitatea/dislipidemia)

    -capilarotrofice și carotenoizi xantofili (rol antioxidant și antiinflamator).

     2. Terapia anti-VEGF (antiangiogenică) – reprezintă prima linie de tratament în edemul macular.

    Constă în efectuarea unor injecții intravitreene cu anti-VEGF, o injecție pe lună, numărul acestora depinzând de stadiul bolii și răspunsul la tratament.

    Medicul oftalmolog curant va stabili exact când și câte injecții sunt necesare în fiecare caz.

      Picture4

      Foto 4. Reducerea edemului macular după tratament injectabil cu anti-VEGF

      3. Tratament cu corticosteroizi intravitreean sau fotocoagulare laser focal sau în grilă (dacă edemul macular nu răspunde corespunzător la terapia cu anti-VEGF).

      4. Panfotocoagulare laser în RD neproliferativă severă și în RD proliferativă.

      5. Vitrectomia posterioară în cazul apariției complicațiilor RD : hemoragia vitreeană densă, persistentă, dezlipirea de retina tracțională care implică macula, membrane epiretiniene maculare, edem macular cronic refractar la alt tratament.

      Monitorizare

      1. Diabet zaharat fără retinopatie- examinare 1x/an.
      2. Retinopatie diabetică ușoară-control oftalmologic la 6-9 luni .
      3. Retinopatie diabetică moderată/severă-examinare la 4-6 luni.
      4. Retinopatie diabetică proliferativă-control la 3 luni.

      Concluzii

      1. Studiul DCCT (The Diabetes Control and Complications Trial) a demonstrat că un control strict al glicemiei previne apariția, dar și progresia retinopatiei diabetice, nefropatiei și neuropatiei diabetice.

      2. Controlul factorilor de risc (tratamentul hipertensiunii arteriale și a dislipidemiilor, scăderea în greutate).

      3. Instituirea unui regim de viață sănătos, mișcare zilnică și alimentație echilibrată. La nivelul retinei există 3 pigmenți (carotenoizi) cu rol antioxidant: luteina, zeaxantina și mezo-zeaxantina.

      Organismul uman nu produce acești carotenoizi, ci sunt luați din produsele vegetale. De exemplu, luteina din alimentele verzi (spanac, salata, varza), zeaxantina din legumele și fructele portocalii.

      De asemenea, se recomandă consumul periodic de pește, ouă, nuci, alimente care sunt bogate în acizi grași (omega 3).

      Atunci când există diverse afecțiuni retiniene și/sau o alimentație neadecvată, se administrează suplimente alimentare și trofice retiniene care previn sau încetinesc evoluția diverselor afecțiuni maculare.

      4. Având în vedere că retinopatia diabetică poate fi asimptomatică până în stadiile avansate ale bolii, detectarea precoce si aplicarea la timp a tratamentului sunt esențiale pentru păstrarea vederii.

      Importanța screening-ului în glaucom

      Importanța screening-ului în glaucom

      Importanța screening-ului în glaucom

      În articolul de mai jos putem afla câteva informații importante despre utilitatea screening-ului în depistarea precoce a glaucomului.

      Despre glaucom

      Glaucomul este o neuropatie optică, cronică, progresivă ce duce la lezarea ireversibilă a nervului optic și a stratului fibrelor nervoase retiniene, ce se asociază frecvent cu creșterea presiunii intraoculare.

      Are o prevalență crescută în toată lumea cu o rată ridicată a orbirii, reprezentând în multe regiuni principala cauză de cecitate ireversibilă.

      Incidența orbirii este in mod special influențată de diagnosticarea în stadii avansate ale bolii.

      Aproximativ 50% dintre pacienți nu știu că suferă de glaucom deoarece are o lungă evoluție asimptomatică.

      Screening-ul și avantajele acestuia

      Screening-ul reprezintă principala armă în detecția precoce a glaucomului și presupune o bună colaborare între medic și pacient.

      Este în mod special necesar în prezența factorilor de risc: istoric familial de glaucom, vârsta avansată, originea afro-americană sau hispanică, o presiune intraoculară crescută, particularități anatomice.

      Glaucomul mai poate fi asociat cu afecțiuni precum: miopia, istoricul de traumatism ocular, utilizarea corticosteroizilor, diabetul, sindromul de apnee în somn sau migrena.

      In cazul pacienților peste 40 de ani ce prezintă factori de risc, examinarea de rutină ar trebui făcută la 1-2 ani, sau în funcție de recomandările medicului oftalmolog.

      Examinarea de rutină trebuie să cuprindă: acuitatea vizuală, examinarea pupilei și a segmentului anterior, măsurarea presiunii intraoculare (prin aplanotonometrie – metoda standard) și evaluarea fundului de ochi.

      În cazul suspiciunii de glaucom se recomandă investigații suplimentare.

      Experiența medicului

      Din cazuistica personală vă prezint cazul unei paciente în vârstă de 56 ani ce s-a prezentat pentru scăderea unilaterală a vederii, subiectiv observată de câteva zile.

      La examinarea oftalmologică pacienta prezenta o presiune intraoculară de 40mmHg, cu modificări importante la fundul de ochi, câmp vizual și OCT.

      Afectarea unilaterală și absența simptomatologiei au dus la o adresare la medic într-un stadiu avansat de boală.

      După inițierea medicației topice antiglaucomatoase presiunea intraoculară este în limite normale însă leziunile deja existente sunt ireversibile.

      Adresabilitatea crescută a pacienților pentru controalele oftalmologice de rutină dar și o atenție crescută din partea medicului în obținerea istoricului medical, pot crește rata de diagnosticare a glaucomului și minimiza efectele pe termen lung ale acestuia.

      WhatsApp Image 2022 11 08 at 09.59.01

      Articol realizat de:

      Dr. Diana Elena Săndulache

      -Medic specialist oftalmologie-

      Clinica oftalmologică PUPILA, Iași