fbpx

Transport gratuit la comenzile peste 200 de lei.

Lumea în culori

Lumea în culori

Ce culori vezi?

Ce culori vezi? Oare toată lumea vede aceleași culori? Dr. Elena Avram ne va vorbi despre aberațiile cromatice.

Culoarea din ochii noștri

Există 3 culori pe care ochiul uman le percepe: roșu, verde și albastru.

Cecitatea cromatică reprezintă un grup de afecțiuni ce implică anomalii ale vederii culorilor. Pacientul prezintă imposibilitatea de a diferenția culorile (în special roșu de verde) secundar existenței unei disfuncționalități a receptorilor responsabili pentru vederea cromatică.

Aberațiile cromatice parțiale se clasifică astfel:

  • Daltonismul presupune afectarea culorilor roșu și verde și are diverse forme: deuteranomalie, protanomalie, protanopie și deuteranopie.
  • Tritanomalia implică dificultăți în perceperea culorilor albastru și verde, galben și roșu.
  • Tritanopia se referă la imposibilitatea diferențierii între albastru și verde, mov și roșu, galben și roz.

Dacă sunt afectați toți receptorii vederii cromatice atunci vorbim de acromatopsie totală sau discromatopsie totală și vederea este în nuanțe de gri.

Aberațiile cromatice apar atunci când sunt afectate celulele cu conuri din retină.

Când nu vedem culori?

Cauzele apariției acestei anomalii sunt:

  • Aberații cromatice genetice congenitale care se transmit în familie și sunt prezente de la naștere
  • Aberații cromatice care însoțesc diverse boli genetice oculare (distrofii retiniene, atrofii de nerv optic genetice)
  • Aberații cromatice dobândite de-a lungul vieții fie după utilizarea unor substanțe (anumite medicamente, droguri, alcool excesiv) sau în cadrul unor boli metabolice, boli oculare ce afectează retina, cristalinul sau nervul optic. 

Diagnosticul acestei afecțiuni este realizat de către medicul oftalmolog care utilizează teste cromatice speciale pentru a identifica tipul de anomalie cromatică.

În ceea ce privește tratamentul aberațiilor cromatice în formele genetice există posibilitatea purtării unor ochelari cu un filtru special  iar în formele dobândite se recomandă managementul corect al afecțiunii cauzatoare.

Culori

Sfaturi pentru o vedere colorată

În cazul tulburărilor cromatice genetice este necesară realizarea unui consult oftalmogenetic și testarea prenatală a cuplului care dorește să aibă un copil sănătos, în situația în care există cazuri de aberații cromatice în familie.

Aberațiile cromatice dobândite se previn prin depistarea în stadii incipiente a afecțiunilor oculare precum glaucomul, cataracta, maculopatia diabetică, degenerescența maculară legată de vârstă. De asemenea este important să evităm consumul de tutun si alcool în exces, utilizarea unor medicamente fără indicație și supraveghere medicală  (hidroxiclorochină).

Experiență personală – ce culori vezi

În cadrul departamentului de oftalmogenetică în care îmi desfășor activitatea reușim să diagnosticăm formele genetice de anomalii ale vederii cromatice utilizând teste genetice personalizate.

Este extrem de important să prevenim apariția acestei patologii la generațiile viitoare deoarece în forme severe poate determina o acuitate vizuală scăzută și imposibilitatea practicării anumitor meserii.

Mai mult decât atât, aberațiile cromatice pot să fie secundare unor boli genetice grave precum retinita pigmentară, boala Stargardt și atrofii de nerv optic genetice.

Depistarea timpurie și managementul terapeutic al acestor afecțiuni precum și oferirea posibilității pacienților afectați de aceste boli să conceapă copii sănătoși sunt elemente extrem de importante pentru a preveni adevărate drame prin care trec persoanele ce suferă de boli genetice oculare ereditare.

Dr. Elena Avram

Articol realizat de: 

– Dr. Elena Avram –

Medic specialist Oftalmologie

Medic specialist Genetică Medicală

Supraspecializată în boli genetice oculare

Clinica Medicover Pipera, București

De ce este degenerescența maculară periculoasă și cum o putem preveni?

De ce este degenerescența maculară periculoasă și cum o putem preveni?

Cum se previne degenerescența maculară?

Cum se previne degenerescența maculară? Dna. Dr. Carmen Dragne, medic primar oftalmolog, la Clinica AmaOptimex, București, ne va explica pericolele acestei afecțiuni.

Degenerescența maculară este o boală degenerativă a retinei, fiind în primele 3 cauze de pierdere a vederii la nivel mondial.

În acest moment, aceasta este incurabilă, însă, progresia ei poate fi încetinită printr-un stil de viață sănătos și suplimentarea dietei cu nutrienții necesari funcționării optime a retinei.

Mai jos găsești întreg interviul cu Dna. Dr. Carmen Dragne, unde poți înțelege mai multe despre prevenția DMLV.

Ce este degenerescența maculară?

Degenerescența maculară  reprezintă cauza cea mai frecventă a scăderii vederii. Aceasta apare la pacienții cu vârsta peste 60 de ani, aceștia observând în special scăderea vederii centrale.

Pentru pacienții diagnosticați cu degenerescență maculară, cititul va deveni mai dificil, la fel și condusul mașinii.

De asemenea, un alt semnal de alarmă ar fi că, atunci când pacienții se uită la linii drepte, cum ar fi marginea geamurilor sau liniile de demarcație ale străzilor, acestea par să fie ondulate. Persoanele diagnosticate cu degenerescență maculară au dificultăți și în distingerea fețelor.

Care sunt cauzele degenerescenței maculare?

Cauza cea mai frecventă este vârsta. DMLV apare în special după vârsta de 60 de ani, dar în ultima vreme, s-a observat prevalența chiar și în jurul vârstei de 50 de ani.

Alți factori de risc ar fi dacă au în familie rude, părinți, frați, surori care mai au această afecțiune, dacă au probleme cardiovasculare, în special hipertensiunea arterială, colesterolul crescut. Fumatul este de asemenea o cauză, la fel și obezitatea.

Cum poate fi diagnosticată degenerescența maculară?

Degenerescența maculară se poate diagnostica cu ajutorul unui examen oftalmologic complet, care presupune administrarea unor picături ce dilată pupila.

Prin dilatarea pupilei se poate vedea în mod clar fundul de ochi. Această zonă este importantă, pentru că aici apar primele modificări ale retinei, mai precis la nivelul maculei.

Prin modificări se înțeleg îngroșări, subțieri, hemoragii la nivelul retinei.

Este important de reținut faptul că aceste investigații sunt non-invazive, nu dor și nu ating ochiul.

Oftalmologie

Există mai multe tipuri de degenerescență maculară?

Conform Dnei. Dr. Carmen Dragne, există doua mari tipuri de degenerescență maculară, forma uscată și forma umedă.

Degenerescența maculară forma uscată este cel mai des întâlnită, apare în 85-90% din situații și avansează lent pentru pacient.

Degenerescența maculară forma umedă apare mult mai rar, cam în 10-15% din cazuri, însă are o evoluție abruptă și poate determina o scădere pronunțată a acuității vizuale.

Diagnosticul diferențial între cele două forme  se face în urma tomografiei oculare și a examenului oftalmologic complet. O prevenție a DMLV te poate ajuta să încetinești avansarea la forma umedă.

Există vreun tratament eficient  sau există prevenție pentru degenerescența maculară?

În degenerescența maculară, rolul tratamentului nu este să stopeze evoluția bolii, ci să o încetinească, pentru ca pacientul să își poată menține acuitatea vizuală optimă cât mai mult timp.

Tratamentul pentru forma uscată cuprinde suplimente alimentare cu carotenoizi, respectiv luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină, ce asigură o sănătate vizuală pe termen lung.

În schimb, pentru forma umedă, pacienții beneficiază de tratament cu injecții, efectuate în sala de operații, în condiții de maximă sterilitate.

Se aplică picături cu anestezic, iar acul este foarte subțire. Medicul oftalmolog este cel care decide schema de tratament, câte injecții sunt necesare și la ce interval de timp.

Pacientul trebuie să înțeleagă faptul că această afecțiune nu conduce la orbire, însă vederea centrală va fi afectată.

Cât despre controalele oftalmologice, pacienții vor trebui să devină prieteni cu medicii oftalmologi, pe termen lung, și să meargă periodic la vizite medicale.  Acest lucru face parte din metodele de prevenție a degenerescenței maculare.

Acestea sunt extrem de importante, pentru a putea surprinde la timp eventualele modificări ale bolii.

Cum observă pacienții evoluția tratamentului de degenerescență maculară?

Tratamentul este individualizat pentru fiecare pacient în parte.

Se recomandă ca pacienții să aibă acasă un test Amsler, pentru a putea verifica starea vederii lor.

Amsler

Pacientul este instruit ca o dată pe lună, eventual cu ochelarii de citit, să privească pe rând fiecare ochi în parte la punctul negru din centru. (Acest test se poate face și ca o măsură de prevenție a DMLV.)

Dacă observă apariția unei pete în câmpul vizual, dacă liniile se strâmbă, se ondulează într-o anumită zonă, atunci trebuie să vină de urgență la un consult oftalmologic.

Poate pacientul să conducă dacă este diagnosticat cu degenerescență maculară?

Un pacient diagnosticat cu degenerescență maculară poate conduce  mașina la debutul afecțiunii, însă trebuie să țină cont de faptul că soarele puternic nu este benefic pentru ochi.

Nici condusul noaptea  nu este recomandat, întrucât acuitatea vizuală scade sub 50%.

E recomandat ca pacientul să își restrângă foarte mult condusul, eventual să se limiteze doar pe parcursul zilei, pe distanțe scurte și ulterior să apeleze la ajutorul altora. Prevenția DMLV înseamnă și grija pentru ceilalți, după debutul bolii.

Și tu îți poți proteja vederea cu ajutorul unei nutriții sănătoase, dar și cu un mic ajutor de încredere!

MacuShield este suplimentul tău alimentar cu luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină, ce susține performanța vizuală!

Degenerescența maculară legată de vârstă – Factori de risc și tratament

Degenerescența maculară legată de vârstă – Factori de risc și tratament

Ce este DMLV?

Ce este DMLV? Care sunt factorii de risc pentru această afecțiune?

Dna. Dr. Cristina Arapu, medic oftalmolog la Centrul Medical Cardioprevent și Centrul Oftalmologic Prof. Dr. Munteanu, Timișoara, ne ajută să înțelegem!

CÂND APARE DMLV?

  • Reprezintă principala cauză de cecitate (=orbire) la persoanele vârstince.

  • Debutează după vârsta de 50 ani și are un impact important asupra calității vieții pacientului (deoarece afectează macula, ducând în timp la pierderea vederii centrale).

Factorii de risc pentru DMLV

alcool;

fumat;

– razele UV;

– moștenirea genetică;

– hipertensiune arterială;

– hipercolesterolemia, afecțiuni cardiace.

Factori risc DMLV

Clasificare DMLV

 DMLV foarte uscată (NON-EXUDATIVĂ)

– reprezentată prin drusen;

DMLV foarte umedă (EXUDATIVĂ)

– e mult mai agresivă, de aceea se recomandă instituirea unui tratament adecvat, această formă fiind mai rară, afectând un procent mai mic din populație.

Tratament DMLV

În DMLV exudativă se recomandă agenții anti VEGF, aceștia reprezentând terapia de bază, scopul acestora fiind scăderea lichidului intraretinian sau subretinian și blocarea activității membranelor neovasculare.

Controlul oftalmologic regulat asociat cu cele menționate mai sus pot stopa evoluția DMLV.

Articol realizat de:

– Dr. Cristina Arapu –

Medic oftalmolog

Cristina Arapu

Și tu îți poți proteja vederea cu ajutorul unei nutriții sănătoase, dar și cu un mic ajutor de încredere!

MacuShield este suplimentul tău alimentar cu luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină, ce susține performanța vizuală!

Ochii la volan!

Ochii la volan!

Siguranța la volan

Află de la Dna. Dr. Lorena Cioracsim, medic oftalmolog, ce influență are acuitatea vizuală pentru condus și cum putem să ne menținem siguranța la volan.

Îți dăm un pont, o poți găsi de Dr. Lorena Cioracsim, aici!

Ce influențează acuitatea vizuală?

90% din timpul de reacţie în timpul şofatului depinde de vedere. Acuitatea vizuală centrală permite aprecierea distanţelor şi înţelegerea detaliilor de pe drum, iar cea periferică este mult mai sensibilă la mişcarea şi luminile maşinilor de pe celelalte benzi, cât şi la echipajele de poliţie şi ambulanţe.

Pentru o experienţă sigură şi eficientă la volan, şoferului i se recomandă să fie odihnit şi să aibă o alimentaţie echilibrată.

Acesta ar trebui ca în timpul şofatului să facă în mod periodic pauze în care va privi în depărtare, va clipi şi poate administra lacrimi artificiale, cu menţiunea să nu fie sub formă de gel, pentru că acestea pot înceţoşa privirea.

Va adapta viteza pentru condiţiile cu vizibilitate redusă (ploi/ninsori abundente, amurg/noapte), mai ales pacienţii miopi trebuie să aibă o atenţie sporită pe parcursul nopţii sau în situaţii de luminozitate scăzută.

Înaintarea în vârstă, asociind sau nu patologii oftalmologice, poate aduce scăderea acuităţii vizuale, diminuarea contrastului, vedere înceţoşată/deformată central şi/sau reducerea câmpului vizual periferic, de aceea trebuie ca şoferii să se adapteze în consecinţă şi în funcţie de recomandările medicului oftalmolog.

Condus pe timp de noapte

Recomandări pentru șoferi

Controale oftalmologice periodice sunt o recomandare foarte importantă de care şoferii ar trebui să ţină cont pentru a nu fi un pericol atât pentru propria persoană, cât şi pentru cei din jur.

Dacă în general şoferul nu se simte confortabil la volan, ar trebui să se prezinte la consultul oftalmologic fără maşină, încât administrarea midriaticelor poate accentua disconfortul în timpul condusului.

Şoferului i se recomandă să folosească ochelarii dacă aceştia au fost recomandaţi de către medic şi să se asigure că sunt mereu curaţi. Pentru lentile ar trebui să aleagă filtru antireflex sau filtru special de condus.

Purtătorii de lentile de contact ar trebui să nu direcţioneze ventilaţia cu sau fără aer condiţionat către ochi pentru a nu resimţi uscăciune şi să aleagă folosirea ochelarilor, dacă se află în faţa unui drum lung şi solicitant.

Ochelarii de soare polarizaţi sunt recomandaţi tuturor şoferilor, dar mai ales celor cu ochi deschişi la culoare şi/sau astigmatism şi/sau fotofobie.

Referitor la starea maşinii, se recomandă menţinerea parbrizului, a geamurilor, farurilor şi oglinzilor curate.

Condus cu ochelari de soare

Experiența medicului oftalmolog

Am avut la un moment dat drept pacientă o şoferiţă de aproximativ 65 de ani, pasionată de condus.

Relata în timpul consultaţiei că nu vede bine în lateral, atât cu un ochi, cât şi cu celalalt.

În urma unei anamneze detaliate aflu că aceasta foloseşte o pereche de ochelari cu lentile progresive, iar în urma examenului clinic amănunţit nu constat aspecte patologice care să impună testarea câmpului vizual.

Acesta însă a fost efectuat pentru a oferi linişte de ambele părţi, investigaţia a decelat un aspect normal, iar concluzia cazului a fost că vederea înceţoşată în lateral se datora aberaţiilor periferice specifice lentilelor progresive.

Lorena Cioracsim

Articol realizat de:

– Dr. Lorena Cioracsim –

Chirurg oftalmolog

Macushield contribuie eficient la protejarea vederii și la susținerea unei funcții oculare sănătoase!

Cataracta – riscuri, complicații și tratament

Cataracta – riscuri, complicații și tratament

Ce este operația de cataractă?

Te-ai întrebat vreodată ce este operația de cataractă? Vom afla de Dl. Dr. Grigorios Triantafyllidis, medic primar oftalmolog, dacă este o procedură complicată.

Poți găsi aici întreg interviul acordat de către Dr. Triantafyllidis, în cadrul căruia vei putea afla în ce constă operația de cataractă.

De asemenea, dacă îți dorești o consultație la Dl. Dr. Grigorios Triantafyllidis, să știi că îl poți găsi la Clinica AmaOptimex, București.

În ce constă operația de cataractă?

Operația de cataractă constă în înlocuirea cristalinului opacifiat cu unul artificial, dintr-un material agreat de organismul nostru, siliconul.

Operația nu doare, se face cu anestezie locală.

Pacienții sunt operați în ambulator, adică vin, se operează, apoi pleacă acasă.

Care sunt riscurile operației de cataractă?

Conform Dlui. Dr. Grigorios Triantafyllidis, operația de cataractă este una dintre cele mai banale proceduri chirurgicale care se efectuează în corpul nostru.

Cu toate acestea, faptul că operația de cataractă este considerată simplă, nu înseamnă că este lipsită de riscuri sau complicații ce pot apărea postoperator.

Riscul cel mai des întâlnit este infecția. Aceasta apare cel mai des din cauza igienei precare sau a faptului că pacientul nu își urmează tratamentul.

Pacienților le este recomandat să se prezinte la vizitele postoperatorii. Prima vizită este chiar a doua zi după operație, pentru schimbarea pansamentului, apoi la o săptămână și șase săptămâni.

În tot acest timp, pacientul trebuie să respecte cu strictețe tratamentul prescris de doctor, care constă, de obicei, în aplicarea picăturilor la nivelul ochiului.

De asemenea, pacientul trebuie să aibă o igienă oculară corespunzătoare, pentru a evita riscul infecției, să evite să ducă mâna la ochi sau să ridice greutăți.

Cristalinul artificial se simte în ochi?

Cristalinul artificial poate da senzația de corp străin. Operația de cataractă este asociată și cu o disfuncție a filmului lacrimal.

Din acest motiv, pacienților le este recomandat ca înainte și după operație să aplice lacrimi artificiale, pentru a asigura confortul ochilor și o vindecare eficientă.

Cristalinul artificial nu se distruge în timp. După spusele Dlui. Dr. Triantafyllidis, implantul, odată făcut, este „pe viață”.

În ce măsură i se va influența vederea pacientului după operația de cataractă?

Imediat după operație există riscul de inflamare a corneei. Altfel spus, pacientul poate că nu va vedea excelent imediat după operație.

Însă, dacă pacientul respectă tratamentul și indicațiile medicului, în 72 de ore ar trebui să aibă o vedere care să îi permită să conducă și să își desfășoare activitățile de zi cu zi.

Dl. Dr. Triantafyllidis recomandă totuși pacienților ca o săptămână după efectuarea operației de cataractă să evite să conducă, să evite eforturile fizice mari și lucratul la calculator, pentru că aceste acțiuni prelungesc perioada de recuperare a vederii.

Perioada completă de recuperare a ochiului după operația de cataractă este de aproximativ 6 săptămâni. Deși este o operație simplă, este considerată o „agresiune” asupra ochiului, care este un organ foarte sensibil.

Care sunt complicațiile operației de cataractă?

Cele mai multe complicații apar postoperator.

Cel mai des se întâlnește cataracta secundară. Aceasta apare la aproximativ 30% din pacienți, în special la acei pacienți cu imunitate scăzută, sau din contră, foarte bună, sau la persoanele care au diabet.

Cataracta secundară este o reacție a organismului la implant, dar nu este neapărat o complicație. Practic, sacul în care este poziționat cristalinul artificial se opacifiază .

Se tratează ușor, printr-o curățare a sacului respectiv, folosind un Laser YAG, iar pacientul se poate bucura din nou de o vedere optimă.

Ai încredere în știința MacuShield și oferă tot ce este mai bun vederii tale!