Degenerescența maculară legată de vârstă

Degenerescență maculară legată de vârstă reprezintă deteriorarea maculei.

Care sunt efectele degenerescenței maculare asupra ochilor? Dna. Dr. Oana Rusu ne va explica mai multe despre această afecțiune.

Pentru un consult, puteți intra aici!

Ce este macula?

Macula este o mică arie a retinei la nivelul fundului ochiului, care ne permite să vedem clar detaliile fine și să îndeplinim activități cum sunt cititul și șofatul.

Când macula nu funcționează corect, vederea centrală poate fi afectată de încețoșare, pete negre sau distorsiuni. Degenerescența maculară afectează abilitatea de a vedea la distanță sau aproape. Astfel, anumite activități – cititul, introdusul aței în ac pot deveni dificile sau imposibile.

Deși degenerescența maculară modifică vederea în porțiunea centrală a retinei, ea nu afectează vederea periferică. De exemplu, puteți vedea conturul ceasului, dar nu puteți spune cât e ceasul.

Degenerescența maculară, deși nu duce rapid la orbire, devine invalidantă, în timp, prin dispariția vederii centrale.

Cum se pune diagnosticul de degenerescență maculară?

Mulți dintre noi nu realizează că au o problemă maculară decât atunci când tulburarea vederii devine evidentă.

Oftalmologul dumneavoastră poate detecta degenerescența maculară în stadiul incipient în timpul examenului oftalmologic, care constă în următoarele:

• Un test de vedere simplu, în care priviți un careu asemănător cu hârtia milimetrică (testul Amsler).

• Examenul fundului de ochi cu vizualizarea maculei cu ajutorul oftalmoscopului.

Uneori se fac fotografii speciale ale ochiului, numite angiografii cu fluoresceină, pentru a detecta vasele anormale de sânge ce sunt situate sub retină. Fluoresceina (un colorant) este injectată într-o venă a brațului și ochiul (retina) dumneavoastră este fotografiat pe măsură ce colorantul trece prin vasele de sânge situate sub retină.

EXISTĂ DOUĂ TIPURI DE DEGENERESCENȚĂ MACULARĂ

Îmbătrânirea normală a retinei

Procesul normal de îmbătrânire a retinei presupune formarea unor mici depozite de “drusen” cauzate de acumularea de material amorf (lipofuscină). Depozitele excesive determină apariția celor două forme de degenerescență maculară. 

• Degenerescența maculară “uscată” (atrofică)

Majoritatea oamenilor (90% din cazuri) prezintă degenerescență maculară – formă “uscată”. Este produsă de îmbătrânire și de subțierea țesuturilor maculei. Pierderea vederii are loc, de obicei, treptat. 

• Degenerescența maculară “umedă” (neovasculară)

Forma “umedă” de degenerescență maculară apare în aproximativ 10% din cazuri. Apare atunci când se formează vase de sânge anormale sub retină. Din aceste vase de sânge noi se scurge fluid sau sânge și consecutiv este afectată vederea central. Pierderea vederii poate fi rapidă și severă. 

Testul vederii cu testul (grila) Amsler

Vă puteți verifica zilnic vederea folosind testul Amsler. Ați putea detecta schimbări pe care altfel nu le-ați fi observat. O metodă bună de a vă aminti să vă uitațila el zilnic este să puneți grila pe ușa frigiderului. 

Cum se folosește grila:

1. Purtați ochelarii de citit și țineți grilă în fața dumneavoastră la 30-35 cm, la lumină bună.

2. Acoperiți un ochi.

3. Uitați-vă direct la punctul din mijloc cu ochiul neacoperit.

4. Când vă uitați direct la punctul central fiți atent dacă toate liniile sunt drepte sau anumite zone sunt distorsionate , voalate sau întunecate. 

5. Repetați procedura cu celălalt ochi.

6. Dacă vreuna din zonele grilei pare ondulată, voalată sau întunecată, prezentați-vă imediat la un oftalmolog.

Articol realizat de:

Dr. Oana Rusu

-Medic oftalmolog-

Q Vision Clinică de Oftalmologie

Cluj

Și tu îți poți proteja vederea cu ajutorul unei nutriții sănătoase, dar și cu un mic ajutor de încredere!

MacuShield este suplimentul tău alimentar cu luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină, ce susține performanța vizuală!

Despre mezo-zeaxantină

Având un rol important în sănătatea oculară și un efect puternic asupra calității vederii, mezo-zeaxantina este un compus care nu ar trebui să lipsească din interiorul maculei, având o importanță majoră pentru sănătatea ochilor, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Mezo-zeaxantina, împreună cu luteina și zeaxantina, se încadrează în familia mai largă a xantofilelor, un grup de pigmenți maculari cu un rol foarte important în protejarea ochilor împotriva efectelor negative ale luminii solare, precum și împotriva unor afecțiuni care pot afecta vederea.

Cei trei carotenizi maculari, și anume mezo-zeaxantina, zeaxantina și luteina, operează cel mai eficient atunci când lucrează ca un tot unitar, fiecare dintre acestea jucând un rol specific în interiorul țesutului ocular.

Acești carotenoizi maculari lucrează în sinergie pentru a menține performanța vizuală a ochilor noștri, contrabalansând efectele negative ale expunerii la razele solare și ale anumitor afecțiuni degenerative.

Efectele deficitului de mezo-zeaxantină

Deficitul de mezo-zeaxantină poate avea un puternic impact negativ asupra calității vederii, precum și asupra evoluției unor afecțiuni ale ochilor, motiv pentru care e foarte important să fie evitat. 

Înainte de toate, deficitul de mezo-zeaxantină expune țesutul ocular la o serie de efecte nocive ale luminii solare intense, precum acumularea de radicali liberi și deteriorarea celulelor oculare, lucru care conduce în mod invariabil la inflamație, disconfort și, în ultimă instanță, la apariția unor boli și afecțiuni.

O carență a mezo-zeaxantinei afectează performanța vizuală a ochilor, reducând nivelul de percepție al culorilor, sensibilitatea la contrast sau acuitatea vizuală, în special pe timpul nopții, aspecte ce au, fără doar și poate, un impact important asupra calității vieții.

De asemenea, poate fi afectată și viteza de revenire la normal a vederii după expunerea la o sursă de lumină intensă.

Spre exemplu, poate fi afectat felul în care revine vederea noastră la normal după ce suntem expuși la faza lungă a unui vehicul care vine din sens opus, lucru care ne poate afecta capacitatea de a conduce.

Semne ale deficitului de mezo-zeaxantină

Când vine vorba de afecțiuni sau chiar și simple deficiențe de vedere, părerea medicului oftalmolog este neprețuită, întrucât importanța văzului în viața noastră de zi cu zi nu poate fi supraestimată.

Tocmai de aceea, e important să vizitezi periodic cabinetul oftalmologului, chiar și dacă nu te confrunți cu o problemă de vedere.

Acestea fiind spuse, există anumite semne care pot indica o carență de mezo-zeaxantină în organismul tău, caz în care ar trebui să te asiguri că iei măsurile potrivite, împreună cu medicul tău. 

 Printre acestea, se numără sensibilitatea crescută la lumină, un grad slăbit de percepție a culorilor sau al contrastelor, precum și scăderea acuității vizuale pe timpul nopții.

De asemenea, dacă suferi de mâncărimi sau inflamații la nivelul ochilor, precum și de un grad crescut de oboseală a ochilor, acestea pot fi și ele semne că te confrunți cu un deficit de mezo-zeaxantină.

Surse alimentare de mezo-zeaxantină

Spre deosebire de luteină și zeaxantină, care pot fi întâlnite în cantități suficiente în numeroase legume, fructe, verdețuri și plante, mezo-zeaxantina este mai greu de asimilat prin alimentație, aceasta fiind, de regulă, convertită în organism din alți carotenoizi prin procese metabolice.

Cu toate acestea, putem asimila mezo-zeaxantină și prin alimentație, deși în cantități mai mici decât în cazul celorlalți doi pigmenți maculari. Astfel, printre alimentele care conține mezo-zeaxantină se numără carnea și pielea de păstrăv, carnea de somon și sardinele.

Suplimentar, o altă sursă de mezo-zeaxantină o reprezintă florile de gălbenele, care sunt deseori utilizate pentru sintetizarea suplimentelor cu acest carotenoid macular.

Suplimente cu mezo-zeaxantină vs. alimente cu mezo-zeaxantină

În cazul mezo-zeaxantinei, asimilarea unei doze suficiente prin alimentație este foarte dificilă, dacă nu chiar imposibilă, iar acest lucru este îngreunat și mai mult de orice fel de afecțiuni fizice, deficiențe în dietă sau reduceri ale capacității de absorbție.

Din aceste motive, consumul de suplimente cu mezo-zeaxantină poate fi indicat și poate deveni chiar necesar, în special odată cu înaintarea în vârstă, când riscul instalării degenerescenței maculare crește considerabil.

Întrucât toți cei trei carotenoizi maculari sunt solubil în lipide, este indicat să consumi suplimente care conțin mezo-zeaxantină împreună cu alimente cu un conținut ridicat de Omega-3, precum avocado, ulei de măsline, somon sau ton.

Ce este luteina?

Ce este luteina? De ce este atât de importantă pentru ochii tăi și de unde o obții? Descoperă beneficiile și diferitele surse ale luteinei!

Informații generale

Jucând un rol esențial în protecția maculei, precum și în performanța vizuală, luteina se numără fără doar și poate printre cei mai importanți carotenoizi pentru sănătatea ochilor noștri.

Cunoscută și sub denumirea de „vitamina ochilor”, luteina este produsă în interiorul plantelor, fiind unul dintre pigmenții responsabili pentru coloritul fructelor și legumelor.

Alături de zeaxantină și mezo-zeaxantina, luteina face parte din clasa xantofilelor, compuși organici de pigmentare galbenă, care la rândul lor se încadrează în familia mai largă a carotenoizilor. Acești 3 carotenoizi maculari lucrează în sinergie pentru a asigura buna funcționare a retinei, menținând sănătatea ochilor și ameliorând efectele nedorite ale unor afecțiuni oculare.

Acest lucru este important atât pentru oameni, cât și pentru animale, întrucât singurele vietăți capabile să producă luteina pe cale naturală în organism sunt afidele și acarienii.

Desigur, acest lucru înseamnă că, pentru a beneficia de necesarul zilnic de luteină de care are nevoie organismul nostru, suntem nevoiți să asimilăm acest compus organic din surse de origine vegetală.

Din nefericire, însă, majoritatea oamenilor nu au parte de doza zilnică completă de luteină prin dieta lor, lucru ce poate prezenta o reală problemă, atât pentru sănătatea ochilor, cât și pentru performanța vizuală a acestora.

Tocmai de aceea, am pregătit pentru tine un ghid complet care te va ajuta să înțelegi mai bine ce este luteina, care sunt proprietățile și beneficiile luteinei, care sunt cele mai bune surse de luteină, precum și o serie de alte aspecte importante legate de acest carotenoid esențial pentru sănătatea ochilor tăi:

Efectele deficitului de luteină

Deficitul de luteină poate prezenta numeroase riscuri asupra calității vederii, întrucât o carență a acestui compus poate accelera evoluția unor afecțiuni degenerative cu efecte serioase asupra vederii.

Mai simplu spus, atunci când avem un deficit de luteină favorizăm formarea și acumularea de radicali liberi în interiorul celulelor oculare. Aceștia cauzează, la rândul lor, apariția și evoluția anumitor boli de vedere, cum ar fi degenerescența maculară, cataracta și nu numai. 

Totodată, e important să avem în vedere faptul că, odată cu avansarea în vârstă, ochii noștri devin mai sensibili și mai predispuși la diferite afecțiuni, țesuturile acestora fiind mai fragile decât la vârste mai tinere, iar o carență de luteină nu va face altceva decât să agraveze această stare de fapt.

Semne ale deficitului de luteină

Semnele deficitului de luteină pot fi destul de greu de depistat fără o pregătire medicală, motiv pentru care este foarte important să vizitezi medicul oftalmolog în cazul în care ai orice fel de suspiciuni cu privire la calitatea vederii tale.

Dacă experimentezi anumite probleme de vedere, aceasta poate fi un semn că suferi de un deficit de luteină în organism. Un exemplu care îți poate indica o carență de luteină în țesutul ocular este senzația de uscăciune, mâncărime sau disconfort la nivelul ochilor. 

Un alt exemplu, valabil pentru cazurile foarte grave este reducerea puternică a vederii sau chiar orbirea pe timpul nopții, situație care semnalează un deficit sever de luteină în țesutul ocular.

Dacă observi că acuitatea ta vizuală este afectată mai mult decât de obicei odată cu venirea nopții, atunci cu siguranță este timpul pentru o vizită la medicul oftalmolog, înainte ca situația să se agraveze.

Surse alimentare de luteină

Din fericire, există numeroase surse alimentare bogate în luteină din care ne putem asigura necesarul zilnic. Aceasta se găsește în doze mai mari în special în legume, salate și diferite verdețuri, dar și în anumite tipuri de fructe. Astfel, printre sursele alimentare bogate în luteină se numără: 

• busuiocul
• pătrunjelul
• spanacul
• varza kale
• prazul
• mazărea
• salata verde
• ardeii verzi
• broccoli
• morcovii
• portocalele
• perele

Un lucru foarte interesant este că busuiocul și pătrunjelul proaspăt se numără printre sursele alimentare cu cea mai mare concentrație de luteină, lucru demonstrat de o serie de studii extensive din domeniu.

De asemenea, e important să menționăm că există și o sursă animală de luteină și anume ouăle, luteina putând fi întâlnită în special în albuș.

Suplimente cu luteină vs. alimente cu luteină

În anumite situații, consumul de suplimente cu luteină poate deveni necesar, în special în cazul în care aceasta nu este asimilată corespunzător de către organism, dacă regimul alimentar nu ne asigură o doză corespunzătoare sau în cazul în care ne confruntăm cu anumite afecțiuni de vedere ce reclamă nevoia de luteină.

În aceste situații, e important să te asiguri că atunci când consumi suplimente cu luteină le asociezi cu alimente cu o conținut ridicat de grăsimi Omega 3, precum avocado, ulei de măsline, somon sau ton, astfel încât să poți maximiza gradul de absorbție al luteinei în organism.