Siguranța la volan

Află de la Dna. Dr. Lorena Cioracsim, medic oftalmolog, ce influență are acuitatea vizuală pentru condus și cum putem să ne menținem siguranța la volan.

Îți dăm un pont, o poți găsi de Dr. Lorena Cioracsim, aici!

Ce influențează acuitatea vizuală?

90% din timpul de reacţie în timpul şofatului depinde de vedere. Acuitatea vizuală centrală permite aprecierea distanţelor şi înţelegerea detaliilor de pe drum, iar cea periferică este mult mai sensibilă la mişcarea şi luminile maşinilor de pe celelalte benzi, cât şi la echipajele de poliţie şi ambulanţe.

Pentru o experienţă sigură şi eficientă la volan, şoferului i se recomandă să fie odihnit şi să aibă o alimentaţie echilibrată.

Acesta ar trebui ca în timpul şofatului să facă în mod periodic pauze în care va privi în depărtare, va clipi şi poate administra lacrimi artificiale, cu menţiunea să nu fie sub formă de gel, pentru că acestea pot înceţoşa privirea.

Va adapta viteza pentru condiţiile cu vizibilitate redusă (ploi/ninsori abundente, amurg/noapte), mai ales pacienţii miopi trebuie să aibă o atenţie sporită pe parcursul nopţii sau în situaţii de luminozitate scăzută.

Înaintarea în vârstă, asociind sau nu patologii oftalmologice, poate aduce scăderea acuităţii vizuale, diminuarea contrastului, vedere înceţoşată/deformată central şi/sau reducerea câmpului vizual periferic, de aceea trebuie ca şoferii să se adapteze în consecinţă şi în funcţie de recomandările medicului oftalmolog.

Recomandări pentru șoferi

Controale oftalmologice periodice sunt o recomandare foarte importantă de care şoferii ar trebui să ţină cont pentru a nu fi un pericol atât pentru propria persoană, cât şi pentru cei din jur.

Dacă în general şoferul nu se simte confortabil la volan, ar trebui să se prezinte la consultul oftalmologic fără maşină, încât administrarea midriaticelor poate accentua disconfortul în timpul condusului.

Şoferului i se recomandă să folosească ochelarii dacă aceştia au fost recomandaţi de către medic şi să se asigure că sunt mereu curaţi. Pentru lentile ar trebui să aleagă filtru antireflex sau filtru special de condus.

Purtătorii de lentile de contact ar trebui să nu direcţioneze ventilaţia cu sau fără aer condiţionat către ochi pentru a nu resimţi uscăciune şi să aleagă folosirea ochelarilor, dacă se află în faţa unui drum lung şi solicitant.

Ochelarii de soare polarizaţi sunt recomandaţi tuturor şoferilor, dar mai ales celor cu ochi deschişi la culoare şi/sau astigmatism şi/sau fotofobie.

Referitor la starea maşinii, se recomandă menţinerea parbrizului, a geamurilor, farurilor şi oglinzilor curate.

Experiența medicului oftalmolog

Am avut la un moment dat drept pacientă o şoferiţă de aproximativ 65 de ani, pasionată de condus.

Relata în timpul consultaţiei că nu vede bine în lateral, atât cu un ochi, cât şi cu celalalt.

În urma unei anamneze detaliate aflu că aceasta foloseşte o pereche de ochelari cu lentile progresive, iar în urma examenului clinic amănunţit nu constat aspecte patologice care să impună testarea câmpului vizual.

Acesta însă a fost efectuat pentru a oferi linişte de ambele părţi, investigaţia a decelat un aspect normal, iar concluzia cazului a fost că vederea înceţoşată în lateral se datora aberaţiilor periferice specifice lentilelor progresive.

Articol realizat de:

– Dr. Lorena Cioracsim –

Chirurg oftalmolog

Macushield contribuie eficient la protejarea vederii și la susținerea unei funcții oculare sănătoase!

Ce este operația de cataractă?

Te-ai întrebat vreodată ce este operația de cataractă? Vom afla de Dl. Dr. Grigorios Triantafyllidis, medic primar oftalmolog, dacă este o procedură complicată.

Poți găsi aici întreg interviul acordat de către Dr. Triantafyllidis, în cadrul căruia vei putea afla în ce constă operația de cataractă.

De asemenea, dacă îți dorești o consultație la Dl. Dr. Grigorios Triantafyllidis, să știi că îl poți găsi la Clinica AmaOptimex, București.

În ce constă operația de cataractă?

Operația de cataractă constă în înlocuirea cristalinului opacifiat cu unul artificial, dintr-un material agreat de organismul nostru, siliconul.

Operația nu doare, se face cu anestezie locală.

Pacienții sunt operați în ambulator, adică vin, se operează, apoi pleacă acasă.

Care sunt riscurile operației de cataractă?

Conform Dlui. Dr. Grigorios Triantafyllidis, operația de cataractă este una dintre cele mai banale proceduri chirurgicale care se efectuează în corpul nostru.

Cu toate acestea, faptul că operația de cataractă este considerată simplă, nu înseamnă că este lipsită de riscuri sau complicații ce pot apărea postoperator.

Riscul cel mai des întâlnit este infecția. Aceasta apare cel mai des din cauza igienei precare sau a faptului că pacientul nu își urmează tratamentul.

Pacienților le este recomandat să se prezinte la vizitele postoperatorii. Prima vizită este chiar a doua zi după operație, pentru schimbarea pansamentului, apoi la o săptămână și șase săptămâni.

În tot acest timp, pacientul trebuie să respecte cu strictețe tratamentul prescris de doctor, care constă, de obicei, în aplicarea picăturilor la nivelul ochiului.

De asemenea, pacientul trebuie să aibă o igienă oculară corespunzătoare, pentru a evita riscul infecției, să evite să ducă mâna la ochi sau să ridice greutăți.

Cristalinul artificial se simte în ochi?

Cristalinul artificial poate da senzația de corp străin. Operația de cataractă este asociată și cu o disfuncție a filmului lacrimal.

Din acest motiv, pacienților le este recomandat ca înainte și după operație să aplice lacrimi artificiale, pentru a asigura confortul ochilor și o vindecare eficientă.

Cristalinul artificial nu se distruge în timp. După spusele Dlui. Dr. Triantafyllidis, implantul, odată făcut, este „pe viață”.

În ce măsură i se va influența vederea pacientului după operația de cataractă?

Imediat după operație există riscul de inflamare a corneei. Altfel spus, pacientul poate că nu va vedea excelent imediat după operație.

Însă, dacă pacientul respectă tratamentul și indicațiile medicului, în 72 de ore ar trebui să aibă o vedere care să îi permită să conducă și să își desfășoare activitățile de zi cu zi.

Dl. Dr. Triantafyllidis recomandă totuși pacienților ca o săptămână după efectuarea operației de cataractă să evite să conducă, să evite eforturile fizice mari și lucratul la calculator, pentru că aceste acțiuni prelungesc perioada de recuperare a vederii.

Perioada completă de recuperare a ochiului după operația de cataractă este de aproximativ 6 săptămâni. Deși este o operație simplă, este considerată o „agresiune” asupra ochiului, care este un organ foarte sensibil.

Care sunt complicațiile operației de cataractă?

Cele mai multe complicații apar postoperator.

Cel mai des se întâlnește cataracta secundară. Aceasta apare la aproximativ 30% din pacienți, în special la acei pacienți cu imunitate scăzută, sau din contră, foarte bună, sau la persoanele care au diabet.

Cataracta secundară este o reacție a organismului la implant, dar nu este neapărat o complicație. Practic, sacul în care este poziționat cristalinul artificial se opacifiază .

Se tratează ușor, printr-o curățare a sacului respectiv, folosind un Laser YAG, iar pacientul se poate bucura din nou de o vedere optimă.

Ai încredere în știința MacuShield și oferă tot ce este mai bun vederii tale!

Ce e degenerescența maculară?

Află ce e degenerescența maculară (DMLV) și care e impactul ei asupra vederii de la Dna. Dr. Gabriela Drâmbărean, medic oftalmolog.

Crezi că ai putea suferi de degenerescență maculară? Să vedem care sunt simptomele acestei afecțiuni și cum poate fi aceasta depistată.

Dacă vrei să urmărești întreg interviul cu dna. Dr. Gabriela Drâmbărean, îl poți găsi aici!

DMLV – CE ESTE?

Degenerescența maculară este o boală degenerativă, o afecțiune redutabilă în oftalmologie, care se poate solda cu un handicap important. Acest lucru se întâmplă pentru că degenerescența maculară acționează asupra vederii centrale, asupra retinei.

Încă nu se cunosc cauzele acestei afecțiuni, nu se poate vindeca în totalitate, ci doar se poate ameliora și ce este cel mai grav este că nu prezintă niciun fel de durere în etapa inițială.

Degenerescența maculară apare în special la persoanele cu vârsta peste 50 de ani. Tocmai de aceea este recomandat ca aceste persoane să nu treacă cu vederea consultul oftalmologic anual.

De asemenea, persoanele care au în familie cazuri de degenerescență maculară sunt mai predispuse către dezvoltarea acestei afecțiuni.

Metode de diagnostic pentru DMLV

Degenerescența maculară poate fi depistată doar printr-un consult oftalmologic amănunțit. În cadrul consultului oftalmologic se examinează fundul de ochi, pentru a vedea dacă este ceva în neregulă cu macula.

Macula este zona cea mai importantă din retina. Este punctul în care lumina ajunge și este preluată de fotoreceptori.

În cazul în care lumina se concentrează în alt punct atunci vederea va fi alterată.

TIPURI DE DMLV

Sunt două tipuri de degenerescență maculară. Există degenerescență maculară incipientă, sau uscată și degenerescență maculară avansată, sau umedă.

Cea mai des întâlnită formă este cea uscată, iar persoanele care sunt diagnosticate cu această formă trebuie să înceapă imediat să își protejeze vederea!

Deși este mai rar întâlnită, forma avansată sau umedă a degenerescenței maculare evoluează mai rapid și afectează vizibil acuitatea vizuală.

TRATAMENT PENTRU DMLV

Potrivit experienței dnei. Dr. Gabriela Drâmbărean, există pacienți care știu că tratamentul funcționează, dar și persoane care nu își dau seama de acest lucru.

Pentru ca toți pacienții să realizeze că tratamentul își face efectul, aceștia trebuie ghidați, trebuie ca medicul să le explice ce înseamnă degenerescența maculară și cum funcționează.

Pacientul trebuie să înțeleagă faptul că tratamentul nu este dat pentru a vindeca degenerescența maculară, ci pentru a încetini progresia acesteia.

În clipa de față nu se poate afirma că există un tratament eficient pentru stoparea degenerescenței maculare, dar întotdeauna există speranțe.

DMLV ÎN VIAȚA PACIENTULUI

Este foarte important de reținut că din momentul în care un pacient este diagnosticat cu degenerescență maculară tratamentul trebuie să fie administrat continuu, nu trebuie să fie descoperită nici măcar o zi!

În plus, pacientul trebuie să se întoarcă periodic la consult oftalmologic, pentru a verifica că tratamentul este eficient și dacă va avea sau nu o continuare.

Legătura între starea generală de sănătate și problemele oftalmologice

Există anumite probleme de sănătate, (de ex. diabetul, hipertensiunea arterială sau obezitatea), care deși la prima vedere nu par să aibă legătură cu domeniul oftalmologiei, pot genera sau agrava eventualele probleme oftalmologice.

În acest moment nu există un tratament care să vindece degenerescența maculară, însă ea poate fi încetinită (în cazul în care este în fază incipientă) administrând anumite suplimente alimentare sau vitamine pentru ochi.

Ce este glaucomul?

Ce este glaucomul și cum se tratează?

Dna. Dr. Nicoleta Anton, medic primar oftalmolog la Spitalul Sf. Spiridon, Iași, ne vorbește despre simptome, riscuri și tratament în glaucom.

Glaucomul este o afecțiune oculară, destul de des întâlnită, care, dacă nu este depistată și tratată la timp, poate duce la orbire. Acesta este caracterizat de presiune oculară crescută, care poate duce la deteriorarea nervului optic.

Glaucomul este una din cauzele principale ale pierderii vederii la nivel mondial.

Mai jos puteți găsi interviul integral cu dna. Dr. Nicoleta Anton, unde ne povestește mai multe despre această afecțiune.

Glaucom – cauzele apariției

Istoricul familial trebuie luat în considerare atunci când vine vorba de glaucom.

Cu alte cuvinte, dacă în familia noastră există cazuri de glaucom, există o probabilitate destul de mare ca și noi să suferim la un moment dat de această afecțiune.

Este important de menționat faptul că există mai multe tipuri de glaucom.

Glaucomul primitiv, care poate fi cu unghi deschis sau unghi închis și care este asociat istoricului familial.

Cel cu unghi deschis este cea mai frecventă formă de glaucom. Apare odată cu înaintarea în vârstă, când sistemul de drenaj al umorii apoase devine din ce în ce mai puțin eficient.

Glaucomul primitiv cu unghi închis este determinat de o predispoziție anatomică a globului ocular. Aceasta conduce la obstrucția parțială sau totală a drenajului umorii apoase prin blocarea unghiului de către periferia irisului.

Glaucomul secundar, de asemenea, cu unghi deschis sau închis.

Glaucomul secundar cu unghi deschis nu prezintă simptome, nu doare, așa că este mai periculos. În schimb, în cel cu unghi închis apare ochiul roșu, durere oculară, semne care alarmează pacientul.

Diferența între cele două tipuri de glaucom constă în faptul că glaucomul primitiv apare în mod natural, fără a fi cauzat de o altă afecțiune sau factor extern, în timp ce glaucomul secundar este cauzat de o afecțiune sau factor extern, cum ar fi cataracta sau degenerescența maculară.

Măsuri de prevenție în glaucom

Pentru a depista la timp glaucomul, este recomandat ca după 40 de ani, pacienții să meargă regulat la control oftalmologic. În cadrul acestui control se va verifica și presiunea oculară.

Glaucomul și consecințele lui asupra vederii

Glaucomul îngustează câmpul vizual, afectând astfel calitatea vederii și, implicit, a vieții pacientului.

Tratament glaucom

Tratamentul eficient este acela recomandat în funcție de tipul de glaucom.

Fiind mai multe tipuri de  glaucom (incipient, moderat, avansat sau primar și secundar), există mai multe tipuri de tratament, prescrise în funcție de stadiul și tipul glaucomului.

Putem spune că un tratament este eficient dacă are efect semnificativ în scăderea presiunii oculare.

Marijuana ca tratament în glaucom

Într-adevăr, marijuana scade presiunea oculară, însă pe o perioadă scurtă, de aproximativ 4 ore, astfel că nu este foarte eficientă în tratarea glaucomului.

În plus, deși poate da o stare euforică, aceasta are efecte nocive asupra sănătății și poate crea dependență.

Lumea oftalmologiei este într-o continuă dezvoltare, așa că este greu de anticipat ce studii vor mai apărea pe acest subiect.

Există programe naționale pentru ajutorarea pacienților cu glaucom?

Din cunoștințele dnei. Dr. Nicoleta Anton, nu există programe naționale pentru ajutorarea pacienților cu glaucom.

Există în schimb un program de compensare a anumitor medicamente care se prescriu în glaucom.

În urma pandemiei Covid-19, lumea a fost mult mai preocupată de prevenirea și tratarea acestei boli, și, pe scurt, a uitat că mai există și altfel de afecțiuni, care necesită tratament.

Din acest motiv, după ridicarea restricțiilor, au existat foarte mulți pacienți cu glaucoame în stadii avansate.

Află mai multe despre pericolele glaucomului și din acest articol!

Ce e cataracta?

Alin Ștefănescu-Dima, medic oftalmolog, ne descrie în acest articol ce e cataracta, cum afectează calitatea vieții și cum se tratează.

Operația de cataractă este o procedură chirurgicală în care se îndepărtează cristalinul opacifiat al ochiului și se înlocuiește cu un cristalin artificial, numit implant intraocular.

Puteți găsi mai jos interviul integral, în care se oferă mai multe detalii despre chirurgia cataractei, iar pentru un consult oftalmologic, puteți intra aici!

Categorii de riscuri

Conform dlui. Dr. Alin Ștefănescu, există riscuri legate de tehnica operatorie, precum și riscuri imprevizibile, apariția unei infecții sau a unei hemoragii intra-operatorii.

Odată cu evoluția tehnologiei și a tehnicilor de operare, riscurile au scăzut considerabil, însă sunt în continuare un pericol.

Dl. Dr. Ștefănescu atrage atenția faptului că există mulți pacienți care confundă chirurgia cataractei cu cea refractivă, acestea două fiind intervenții diferite, având riscuri și complicații diferite.

De asemenea, dl. Dr. Ștefănescu încurajează o comunicare deschisă și sinceră între medic și pacient.

Expunerea pacientului la cât mai multe opinii și informații despre operația de cataractă este și ea utilă, pentru ca pacientul să înțeleagă ce poate oferi de fapt această intervenție și ce așteptări să își creeze.

Recuperarea postoperatorie în chirurgia cataractei

Imediat după operație se recomandă ca pacientul să nu doarmă pe partea operată și să nu apese ochiul, inciziile fiind încă instabile. Igiena oculară joacă și ea un rol important, alături de aplicarea picăturilor date ca tratament.

La doi ani de la operație nu mai există restricții.

Cu toate acestea, în urma inciziei, ochiul capătă un punct slab și devine mai sensibil. De aceea, pacienții trebuie să acorde o atenție deosebită pe termen lung și să evite traumatismele.

Cristalinul artificial se distruge în timp?

Această discuție pornește de la o serie de cristaline produse în urmă cu aproximativ 10 ani. Acestea erau produse dintr-un material slab calitativ, care absorbea calciul și se opacifia.

Această problemă a fost identificată, iar aceste cristaline au fost scoase de pe piață.

În ziua de azi, cristalinul „se pune odată pentru totdeauna”. Tocmai de aceea, este important ca medicul să îi prezinte pacientului toate variantele de cristalin și să ia o decizie bazată pe nevoile acestuia, de comun acord.

Ce este cataracta secundară și cum se tratează?

Cataracta secundară este parte a procesului de vindecare a ochiului după operația de cataractă. La operația de cataractă, din vechiul cristalin se scoate conținutul și se păstrează sacul.

Sacul acesta este o membrană biologică, iar atunci când se înlocuiește cristalinul, acesta participă la procesul de vindecare. Acest proces de vindecare duce la pierderea transparenței acestui sac.

Cataracta secundară se tratează într-un mod simplu, în ambulatoriu, utilizând un laser special, care nu afectează poziția sau calitatea implantului.

Te așteptăm pe blogul nostru, unde poți găsi nenumărate articole din lumea oftalmologiei!

Ce este gaura maculară?

Ce este gaura maculară? Este periculoasă pentru vedere? Dr. Andrei Merticariu, chirurg oftalmolog, răspunde acestor întrebări și ne oferă mai multe detalii despre această afecțiune.

Puteți găsi interviul integral aici, după cum v-am obișnuit. Pentru mai multe detalii despre cum puteți intra în contact cu Dr. Andrei Merticariu, intrați aici.

Ce reprezintă gaura maculară?

Conform dlui. Dr. Merticariu, gaura maculară este o afecțiune destul de rară, în care se produce o gaură, o lipsă de țesut fix în centrul retinei, în centrul fundului de ochi.

Gaura maculară are o dimensiune foarte mică, aproximativ jumătate de milimetru. Cine s-ar fi gândit că un lucru atât de mic poate produce atât de multe probleme?

Motivul apariției acestei găuri maculare nu este unul standard. Poate fi uneori asociată cu vârsta, însă de cele mai multe de ori ține doar de noroc, sau de lipsa acestuia.

Chirurgia vitreo-retiniană în tratarea găurii maculare

Chirurgia vitreo-retiniană este cea mai complexă și dificilă parte a chirurgiei ochiului. Dificultatea provine ca urmare a faptului că intervenția se face asupra părții din spate a ochiului, la care accesul este mai dificil.

Odată cu dificultatea ridicată a chirurgiei vitreo-retiniene, vin și complicațiile.

Una dintre complicații este faptul că problema nu poate fi rezolvată dintr-o singură operație, fiind necesare mai multe intervenții.

O altă complicație o reprezintă recuperarea vederii. Bolile retiniene, precum gaura maculară, sunt grave.

În cele mai multe cazuri, prin intervențiile chirurgicale, vederea este recuperată doar parțial, extrem de rar fiind recuperată complet.

Cât durează și în ce constă recuperarea?

Durata recuperării postoperatorii începe să devină din ce în ce mai scurtă, mulțumită tehnicii medicale care progresează de la an la an.

Instrumentele sunt din ce în ce mai mici, procedurile sunt din ce în ce mai blânde și mai puțin traumatice pentru ochi.

De cele mai multe ori este nevoie doar de internare de zi pentru realizarea procedurilor.

Prima lună după intervențiile chirurgicale retiniene este cea mai importantă. Complicațiile, dacă acestea există, apar de obicei în această perioadă.

Pacienții nu au în această perioadă restricții majore. Bineînțeles, trebuie să-și administreze un tratament care este de cele mai multe ori sub formă de picături, adică destul de ușor de folosit.

O altă recomandare este menținerea unei anumite poziții a corpului, de exemplu cu fața în jos, sau pe o anumită parte, câteva zile.

Cum știm că operația a avut succes?

Succesul intervenției se poate măsura destul de simplu, prin comparația acuității vizuale de dinainte și după operație.

Dacă nu există complicații, calitatea vederii se menține în timp și se poate și îmbunătăți, pe termen lung, mai ales la pacienții tineri.

Însă, în chirurgia retiniană, evoluția bolilor este foarte lungă, în special când sunt prezente și alte afecțiuni, cum ar fi diabetul.

Atunci când există un diabet zaharat, complicațiile acestuia asupra vederii pot fi rezolvate pe moment, dar după o perioadă, acestea pot reapărea.

Tocmai de aceea este important ca pacienții să se prezinte la controale oftalmologice regulate!

Vă așteptăm pe blogul nostru, pentru a citi mai multe articole din lumea oftalmologiei!