Vladunica.A, Author at MacuShield Romania
Oftalmologia de ieri și azi

Oftalmologia de ieri și azi

OFTALMOLOGIA DE IERI ȘI AZI

 Află cum o cobră trata cataracta.

Cum era văzută oftalmologia în trecut?

În zilele noastre, oftalmologia atinge performanțe semnificative. Acest domeniu cuprinde o sumedenie de proceduri, intervenții și tratamente care în trecut erau de neimaginat.

Dar de unde a pornit această știință? Cum a ajuns ea la forma pe care o cunoaștem? În cele ce urmează, îți vom prezenta câteva moduri neașteptate de tratare a afecțiunilor oftalmologice.

Un lucru comun al prezentului și trecutului este importanța deciziei asupra celui care va avea grijă de vederea ta. În civilizațiile antice, acest lucru era simplu: existau doar câțiva medici într-o regiune. De obicei, aceștia își exercitau profesia în apropierea locului unde locuiau pacienții lor.

Astăzi avem acces la mii și mii de opțiuni, deoarece în timp s-au dezvoltat mai multe ramuri ale oftalmologiei, care au ca puncte de interes diferite afecțiuni. De exemplu, opticianul eliberează ochelari, dar nu poate diagnostica sau prescrie tratament pentru boli precum glaucomul.

Oftalmologia în Egiptul Antic

Poporul egiptean a fost printre primele care a dezvoltat medicina. Herodot a relatat că egiptenii s-au specializat în medicină mai mult decât oricare alt popor din acele vremuri. Acesta a remarcat că egiptenii preferau să se specializeze într-un singur domeniu. Fiecare medic trata o singură afecțiune, nu mai multe, ceea ce a permis aprofundarea cunoștințelor.

Înregistrările medicale din această perioadă sunt clasificate în două categorii: suluri de papirus sau dovezi scrise găsite în mormintele egiptene. Cele mai importante informații medicale la care avem acces astăzi provin din papirusul Ebers, un tratat de anatomie din jurul anului 800 î.Hr. Pe lângă remedii naturiste, acesta conținea și texte ale unor prescripții, incantații și vrăji folosite ca și parte a tratamentelor.

În conținutul acestuia se descriu formele de tratament pentru diverse afecțiuni precum trahomul (conjunctivita granuloasă) sau chalazionul. Tratamentele erau, de obicei, sub formă de unguente grase, pe bază de ulei, care conțineau smirnă, rășină (care poate fi găsită în mod natural pe copaci) sau gălbenuș de ou de struț.

Tot în acest papirus se face referire la lacrimile artificiale. Dacă ți-am stârnit curiozitatea, îți lăsăm aici un articol interesant.

Oftalmologia în Grecia Antică

Medicii din vremea lui Hipocrate nu aveau cunoștințele sau înțelegerea necesară pentru a diagnostica în mod corespunzător bolile oftalmologice. Aceștia se bazau mai mult pe observarea simptomelor.

La acea vreme exista ideea că organismul uman are la bază patru fluide sau umori (sângele, flegma, bila galbenă și bila neagră). Un individ era sănătos în momentul în care cele patru umori erau în echilibru.

Atunci când individul prezenta o afecțiune de orice fel, se considera că s-a produs un dezechilibru între acele fluide. Se administrau tratamente care aveau rolul de a readuce echilibrul organismului.

În textele păstrate din acea perioadă se descriu diverse afecțiuni oftalmologice, precum trahomul, ulcerul cornean, nictalopia sau chiar pierderea treptată a vederii. Tratamentele prescrise pentru aceste afecțiuni includeau spălarea ochilor cu apă rece sau caldă, aplicarea de unguente și ierburi.

De asemenea erau descrise intervenții precum cauterizarea pleoapelor, incizia sau zgârierea pleoapei sau provocarea sângerării la nivelul scalpului, a tâmplelor sau a pleoapelor. Acestea erau  puncte cheie care se presupuneau că fac legătura între ochi și restul corpului. Scopul era îndepărtarea excesului de fluid acumulat.

Oftalmologia în India Antică

Specialiștii din acea vreme înțelegeau anatomia ochiului doar atât cât putea fi văzut din exterior. Deoarece nu se bazau pe disecție ca și metodă de cercetare, nu știau de existența retinei sau a nervului optic.

Cel mai renumit și totodată controversat medic chirurg al Indiei este considerat Sushruta. Este cunoscut drept primul care a studiat anatomia umană cu ajutorul disecției unui trup neînsuflețit.

În jurul acestuia s-au creat multe controverse. Sunt foarte puține dovezi care să ateste perioada de activitate sau chiar existența acestuia. Cu toate acestea, se crede că acesta a practicat medicina cu aproximativ 150 de ani înaintea lui Hipocrate.

În textele elaborate de acesta se descriu tratamente pentru afecțiuni precum glaucomul. Acesta sugera eliberarea presiunii oculare introducând un ac la nivelul ochiului sau folosirea de lipitori.

În tratamentul afecțiunilor oculare, mai erau prescrise seul de animale, laptele matern, sau picături de ochi create prin stoarcerea diverselor ierburi tămăduitoare printr-o bucată de mătase. Există texte care descriu modul de lucru al chirurgului Sushruta.

Acesta avea un mod simplu de lucru. În primul rând, își folosea respirația pentru a încălzi ochiul pacientului. Folosea un dispozitiv medical asemănător unui bisturiu și îndepărta țesutul afectat. Apoi folosea lapte și bandaje îmbibate în seu pentru a curăța locul.

Remedii bizare din antichitate ale afecțiunilor oftalmologice

Până la dezvoltarea oftalmologiei la standardul zilelor noastre, au fost încercate o sumedenie de remedii, unele mai neobișnuite decât altele. Spre exemplu, pentru ochi uscați, era aplicat local un amestec de fiere de broască și ceapă.

Pentru degenerescență maculară era recomandată injectarea cu venin de cobră (azi lucrurile au evoluat și se recomandă suplimente alimentare care au la bază trei antioxidanți care compun pigmentul macular – luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină, cum ar fi MacuShield).

Electroterapia a fost de asemenea încercată, trecându-se un curent de scurtă durată prin globul ocular, pentru a stimula țesuturile.

Unul dintre cele mai complexe și bizare remedii pentru cataractă este descris în textele indiene. Acesta începea cu o cobră în stadiu de descompunere avansat. Aceasta era pusă într-un vas cu lapte, alături de patru scorpioni și lăsat 21 de zile la macerat.

După aceste zile, laptele era bătut până se transforma în unt. Untul trebuia să fie consumat de un cocoș tânăr.

Materia fecală eliminată de acesta să fie aplicată pe ochiul afectat, sperând să vindece cataracta. Ți s-a făcut pielea de găină?

Înapoi în prezent…

În urma a celor menționate mai sus, ne putem face o idee despre bazele oftalmologiei.

Ne bucurăm că știința a progresat și că acum există tratamente și intervenții mai igienice și prietenoase cu utilizatorii. Iar ca să afli cum îți poți menține o vedere sănătoasă, poți citi articolul „10 metode pentru protejarea vederii”, aici.

Voi ce remedii oftalmologice ieșite din comun ați întâmpinat pe parcursul vieții?

Zeaxantina, ghid complet. Tot ce trebuie să știi

Zeaxantina, ghid complet. Tot ce trebuie să știi

Totul despre zeaxantină: beneficii, proprietăți, surse alimentare

Zeaxantina face parte dintr-un important grup de carotenoizi, esențiali pentru sănătatea oculară, cunoscuți sub denumirea de xantofile. Împreună cu luteina și mezo-zeaxantina, zeaxantina este implicată în mod activ în protejarea retinei și maculei oculare, asigurând buna sănătate a ochilor și împiedicând astfel degradarea vederii noastre.

 

Zeaxantina este cea care conferă nuanța caracteristică anumitor tipuri de plante precum boiaua, porumbul sau șofranul, precum și unor fructe sau legume, aceasta putând fi regăsită în cantități însemnate în interiorul legumelor verzi, al fructelor galbene și portocalii sau a gălbenușurilor de ouă. Fiind un pigment cu origine vegetală, zeaxantina este produsă în interiorul plantelor, motiv pentru care aceasta poate fi asimilată în corpul uman numai prin alimentație, fie că este preluată din dietă sau din suplimente alimentare. 

 

Luteina, mezo-zeaxantina și zeaxantina fac parte din aceeași familie, a carotenoizilor maculari, a cărui rol în performanța vizuală nu poate fi subestimat. Zeaxantina este un puternic antioxidant, care protejează țesutul ocular împotriva efectelor negative ale luminii solare puternice, prevenind astfel numeroase afecțiuni de vedere.

 

Din acest motiv, este foarte important să asigurăm organismului nostru necesarul zilnic de zeaxantină, indiferent că o facem prin alimentație sau prin suplimente care conțin acest carotenoid macular important. Astfel, nu doar că vom putea contribui la menținerea bunei sănătăți a ochilor pe termen lung, dar vom putea preveni o serie de afecțiuni care ne pot afecta serios vederea – totul, cu un minimum de efort.

 

Tocmai de aceea, am pregătit pentru tine, în rândurile de mai jos, un ghid extensiv despre zeaxantină, menit să te ajute să înțelegi cât mai bine efectele zeaxantinei, proprietățile și beneficiile acesteia, precum și să afli care sunt cele mai bune surse alimentare de zeaxantină. Astfel, vei putea fi sigur că vei face cele mai bune alegeri când vine vorba de necesarul zilnic de zeaxantină pentru organism și pentru necesitățile tale concrete:

Ce este zeaxantina

Zeaxantina este unul dintre cei mai comuni carotenoizi care se găsesc în natură, jucând un rol instrumental în ciclul xantofil, un proces foarte important care are loc în interiorul celulelor vegetale. Mai simplu spus, alături de alți compuși utilizați în ciclul xantofil, zeaxantina are rolul de a asigura disiparea energiei în exces extrase de plante din lumina solară, protejându-le pe acestea de stresul foto oxidativ, care le poate reduce dramatic capacitatea de fotosinteză.

 

Zexantina este unul din cei 3 carotenoizi maculari ce pot fi întâlniți în țesuturile ochiului uman, ceilalți doi fiind luteina și mezo-zeaxantina. Având o compoziție chimică similară, dar proprietăți diferite, acești trei pigmenți maculari operează în tandem pentru a proteja ochiul de efectele nocive ale radiațiilor ultraviolete, acționând ca un filtru împotriva lor.

 

De asemenea, zeaxantina, mezo-zeaxantina și luteina joacă un alt un rol important în protecția țesutului ocular de efectele nedorite ale luminii. Lumina albastră poate avea un impact negativ la o intensitate prea mare, însă  zeaxantina, mezo-zeaxantina și luteina asigură absorbția acesteia într-un mod sănătos. 

În ceea ce privește distribuția în țesutul ocular, zeaxantina are o prezență dominantă în partea centrală a maculei și a retinei, în timp ce luteina este prezentă în zona periferică a retinei într-un raport de 2 la 1 față de zeaxantină. De asemenea, în zona centrală a maculei, zeaxantina se află în raport de 1 la 1 cu mezo-zeaxantina, aceasta din urmă neputând fi găsită în orice altă parte a ochiului.

Ce proprietăți are zeaxantina

Având puternice proprietăți antioxidante, zeaxantina luptă în mod activ cu radicalii liberi, a căror acumulare în organism se poate transforma într-o problemă serioasă, în special în ceea ce privește țesutul ocular. Astfel, zeaxantina reduce stresul oxidativ la nivelul ochilor, prevenind o serie de afecțiuni oculare ce pot afecta calitatea vederii, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

 

În numeroase studii științifice, zeaxantina și luteina sunt adesea menționate împreună, date fiind funcțiile lor similare în interiorul ochiului, dar și pentru că organismul uman este capabil să convertească luteina în zeaxantină. Cu toate acestea, proprietățile și modurile lor de operare sunt foarte diferite, întrucât zeaxantina este localizată în special în centrul retinei și al maculei, în timp ce luteina se găsește în proporție  mai mare în regiunile periferice ale acestora. 

 

Luate laolaltă, zeaxantina, luteina și mezo-zeaxantina formează pigmentul macular al ochiului, acesta fiind principala barieră împotriva efectelor negative pe care excesul de lumină le poate avea asupra vederii noastre.

În consecință, zeaxantina se remarcă printr-o proprietate foarte importantă și anume capacitatea de asigura o acuitate crescută a vederii, crescând abilitatea ochiului de a sesiza diferențe subtile de nuanță și umbre, dar protejându-l, în același timp, de disconfortul cauzat de lumina intensă. Mai mult, zeaxantina are un efect pozitiv și asupra duratei de recuperare a ochiului după expunerea la o sursă de lumină intensă, grăbind revenirea vederii la normal.

Ce beneficii are zeaxantina pentru organism

Cele mai importante beneficii pentru sănătatea oculară vin din sinergia zeaxantinei cu luteina și mezo-zeaxantina, familia acestor carotenoizi maculari făcând front comun împotriva efectelor nocive pe care excesul de lumină le poate cauza asupra ochilor.

 

Astfel, cele mai expuse țesuturi ale ochiului conțin până la 75% zeaxantină, aceasta absorbind peste 90% din lumina albastră care acționează asupra retinei, protejând-o pe aceasta din urmă împotriva deteriorării.

 

Totodată, zeaxantina joacă un rol important și împotriva razelor UV, acționând ca un filtru puternic împotriva acestora, lucru ce va contribui la reducerea efectelor stresului oxidativ și amânarea sau chiar prevenirea progresiei anumitor boli ale ochilor. 

 

Desigur, printre cele mai mari beneficii pe care ni le poate aduce consumul de zeaxantină se numără capacitatea sa de prevenție sau ameliorare a numeroase tipuri de boli și afecțiuni oculare, printre care se numără: cataracta, glaucomul și degenerescența maculară.

 

Un alt beneficiu important rezidă în proprietățile antioxidante ale zeaxantinei, care, mulțumită caracteristicilor sale, poate contribui și la reducerea inflamației în țesutul ocular, prevenind astfel o serie de afecțiuni de vedere. 

 

Asigură-te că obții necesarul zilnic de zeaxantină. Alege MacuShield, suplimentul alimentar dedicat performanței tale vizuale!

Află mai mult

Efectele deficitului de zeaxantină

Riscurile deficitului de zeaxantină sunt numeroase, iar impactul acestora asupra calității vederii nu poate fi neglijat, întrucât o carență menținută a acestui compus important nu va face altceva decât să agraveze orice afecțiuni de vedere cu care te confrunți.

 

Un deficit ridicat de zeaxantină este adesea asociat cu un nivel crescut de acumulare a radicalilor liberi în țesutul ocular, precum și un nivel crescut de inflamație, precum și cu progresia a numeroase tipuri de boli și afecțiuni de vedere, printre care se numără cataracta sau degenerescența maculară.

 

În plus, pe lângă riscurile dezvoltării unor afecțiuni de vedere, deficitul de zeaxantină va duce în mod invariabil și la instalarea disconfortului vizual, crescând simțitor sensibilitatea ochilor la lumină, lucru care va fi agravat în perioadele anului în care lumina se propagă mai puternic. 

Semne ale deficitului de zeaxantină

Părerea oftalmologului este esențială și nu poate fi neglijată în cazul oricăror suspiciuni pe care le-ai putea avea cu privire la performanța vizuală a ochilor, motiv pentru care nu ar trebui niciodată să neglijezi acest aspect.

 

Problemele de performanță ale ochilor, cum ar fi vederea neclară sau sensibilitatea crescută la lumină, pot fi cu siguranță semne că te confrunți cu un deficit de zeaxantină în organism și în special în țesutul ocular.

 

Un alt semn al deficitului de zeaxantină poate fi, de asemenea, un grad crescut de disconfort la nivelul ochilor. Astfel, mâncărimile, inflamarea sau reducerea acuității vizuale pot fi toate semne că te confrunți cu o carență de zeaxantină în organism.

fresh greens basil coriander lettuce purple basil mountain coriander dill green onion plastic boxes grey concrete 1

Surse alimentare de zeaxantină

O dietă bogată în zeaxantină și alți antioxidanți poate avea un impact puternic asupra prevenției afecțiunilor oculare, crescând densitatea pigmentul macular și îmbunătățind performanța vizuală a ochilor noștri.

 

Tocmai de aceea, este foarte important să ne asigurăm că dieta noastră conține necesarul zilnic de zeaxantină, indispensabil ochilor pentru a se menține sănătoși și pentru a ține la distanță orice fel de afecțiuni ce ne pot afecta vederea. Printre cele mai bune surse alimentare de zeaxantină remarcăm:

 

  • spanacul 
  • fisticul 
  • mazărea verde
  • salata verde
  • varza de Bruxelles
  • broccoli
  • dovleacul 
  • sparanghelul
  • morcovii

La ora actuală, nu există o recomandare oficial exactă cu privire la doza optimă de zeaxantină pe care ar trebui să o consumăm. Cu toate acestea, numeroase studii din domeniu reflectă faptul că o doză de cel puțin 2 mg de zeaxantină poate avea o serie de efecte benefice asupra organismului.

Suplimente cu zeaxantină vs alimente cu zeaxantină

Popularitatea suplimentelor cu zeaxantină este în prezent în creștere, lucru care nu este deloc surprinzător, dată fiind eficiența demonstrată clinic a acestor compuși asupra sănătății ochilor și a performanței vizuale.

 

De asemenea, e important de remarcat faptul că în cazul multor persoane, capacitatea de absorbție a zeaxantinei în organism poate fi diminuată de anumite boli sau afecțiuni, caz în care suplimentarea acestui compus poate deveni necesară, în special în cazul în care vederea le este afectată.

 

Întrucât zeaxantina este un carotenoid macular solubil în lipide, poți maximiza gradul de absorbție al acesteia în organism cu ajutorul unor alimente cu conținut ridicat de grăsimi Omega 3, cum ar fi avocado, uleiul de măsline, somonul sau tonul.

Ne îmbunătățesc morcovii vederea? Mit sau realitate?

Ne îmbunătățesc morcovii vederea? Mit sau realitate?

Fiecare mamă și bunica ne-a spus încă de când eram mici că mâncarea morcovilor ne va ajuta să nu avem nevoie de ochelari. Sau ca vom vedea mai bine!

 

Deci, este adevărat?

De fapt, acesta este un mit. Morcovii nu vă vor îmbunătăți vederea, dar sunt o sursă excelentă de beta caroten, care este un antioxidant excelent pentru ochi.

Morcovii sunt, de asemenea, plini de carotenoizi și provitamina A. Provitamina A este transformată în retinol în organism avand o mulțime de efecte benefice asupra ochiului. Vitamina A este bună pentru corneea și ajută la mentinerea unui film lacrimal sănătos.

În combinație cu luteina și alți antioxidanți, vitamina A este considerată a fi utilă în prevenirea progresiei degenerescenței maculare legate de vârstă (DMLV). În plus, ajută la menținerea integrității structurale a retinei. Este important în formarea pigmenților fotosensibili în retină (rodopsină) care absorb lumina și inițiază vederea.

 

Dar două lucruri ar trebui să le știm legate de morcovi.

 

  1. Primul este că morcovii nu au cea mai mare cantitate de vitamina A dintre toate legumele. O jumătate de cană de morcovi cruzi are 10.692 de unități internaționale (UI) de retinol și 0,534 miligrame de beta-caroten. Există și alte surse de beta caroten în legume – cartofi dulci, pepene galben și caise. Și, de fapt, dovleacul, varza kale și cartofii dulci au mai multă vitamina A per porție decât morcovii.
  2. Al doilea este că a existat o origine a acestui mit, care nu avea nicio legătură cu celulele fotoreceptoare ale ochiului.

 

Originea mitului

Deci, de unde provine acest mit?

Acest mit special a început în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca o campanie britanică, pentru a ascunde faptul că piloții lor foloseau tehnologie radar de ultimă oră în întuneric pentru a localiza ținte. Așadar, ca o modalitate de a-i alunga pe nemți, guvernul britanic a spus că piloții aveau o vedere de noapte excelentă, deoarece mâncau o mulțime de morcovi.

Morcovii nu vă vor îmbunătăți acuitatea vizuală dacă aveți o vedere mai puțin perfectă. Dar, vitaminele găsite în legume pot ajuta la promovarea sănătății generale a ochilor.

O lipsă extremă de vitamina A poate provoca orbire. Vitamina A poate preveni formarea cataractei și a degenerescenței maculare, principala cauză a orbirii la nivel mondial.

 

Alte afecțiuni oculare asociate deficienței de vitamina A includ:

  • Ochi uscați
  • Xeroza conjunctivală
  • Petele lui Bitot
  • Xeroza corneei
  • Ulcerul corneei
  • Cicatrici corneene

 

Așadar, mâncați un curcubeu de legume, pentru a vă menține ochii sănătoși. Atunci cand nu putem asigura o dieta variata, este indicat sa ne suplimentam alimentația cu antioxidanți (un exemplu bun pe care îl recomand pacienților mei, este MacuShield).

 

 

misici

Articol realizat de:  

Dr. Misici Ana-Maria

– Medic specialist oftalmolog –

NOVUM OPTIKA

Timișoara

Bodybuilding petru ochi (II/II)

Bodybuilding petru ochi (II/II)

Bodybuilding petru ochi (II/II)

În cazul în care nu ai apucat să vezi prima parte, o găsești aici.

 

Parametrii senzoriali vizuali

 

  1.     Vederea/viziune dinamică

 

Vederea dinamică este abilitatea de a vedea obiectele în mișcare atunci când stai pe loc, ca atunci când o minge de golf zboară prin aer. De asemenea, poate ajuta la sincronizare și la percepția adâncimii.

Există anumite exerciții pe care le poți face pentru a o îmbunătăți.

 

Mingea spațială

Acest tip de dispozitiv este conceput pentru a vă antrena vederea dinamică, dar nu o măsoară. Această minge are litere care se citesc în mișcare. Mingea, care are un diametru de doi centimetri și jumătate, este construită din două emisfere, una neagră și alta albă, pe care sunt litere verzi și roșii. Mingea este suspendată în aer printr-un scripete. Ea poate fi balansată cu diferite viteze atât spre, cât și peste jucător.

În acest fel, mingea simulează diferite jocuri cu mingea. De exemplu, voleiul, dar și sporturi precum squash și tenis.

 

Rotator dinamic

Acesta este un disc rotativ. El este format din litere și cifre, iar viteza sa de rotație este afișată și controlată de un operator.

Inițial este setat la turații mari, cât să nu poată fi citit. Discul este apoi încetinit treptat până când o linie întreagă este citită corect, iar apoi încetinit în continuare până când un grup de litere și cifre este de asemenea citit corect.

Pentru a se asigura că ambii ochi sunt folosiți împreună (dominanță oculară) se folosește un disc de figuri roșii și verzi, în timp ce subiectul poartă ochelari de protecție roșii/verzi. Dacă nu funcționează ambii ochi, se vor vedea doar jumătate din figuri. Cu cât exersezi mai mult, ai șanse să vezi și beneficiile. Unul din sporturile în care acest exercițiu esteutil este tenisul.

 

  1.     Locație spațială

 

Numită și judecată spațială sau propriocepție, este capacitatea de a judeca poziția unui obiect sau a unei persoane în spațiu.

În săriturile verticale din atletism și în scufundări, o propriocepție precisă este esențială – altfel poate apărea o accidentare. Înotătorii judecă când să facă virajele în funcție de locul în care găsesc capătul piscinei.

 

Exercițiu: Șnurul Brock

Și acesta este un exercițiu simplu, care poate îmbunătăți vederea. Șnurul este un șir lung, pe care sunt înșirate margele de diferite culori. Subiectul ține un capăt al firului cu degetul pe nas, în timp ce capătul celălalt este ținut de antrenor. Exercițiul este pentru a te concentra rapid de la o mărga la alta.

Cu condiția ca cei doi ochi să funcționeze, șirul ar trebui să apară dublu și convergând într-un „V” pentru a se întâlni la marginea privirii în toate pozițiile privirii, de ex. în sus și în afară, în jos și înăuntru etc. A fi capabil să miște șirul în toate direcțiile poate identifica erori în sistemul vizual care altfel ar scăpa de detectare.

 

Dacă V-ul apare mai aproape de marginea privirii, atunci ochii au tendința de a supraconverge și subiectul va avea tendința de a lovi prea devreme, de a pune prea scurt, etc. În schimb, dacă V-ul apare dincolo de șiramă, atunci este probabil să se întâmple opusul. Pe margele sunt inscripționate litere care permit subiectului să-și ajusteze focalizarea.

 

Dacă subiectul are un singur ochi care funcționează central atunci se va vedea doar un singur șir, dar se poate folosi exercițiul de focalizare rapidă a mărgelelor atunci când acestea sunt mișcate rapid și încă o dată în direcții diferite de privire, pe măsura situației sportive.

 

  1. Conștientizarea central-periferică (CCP)

Conștiința central-periferică este capacitatea de a rămâne concentrat la nivel central, fiind în același timp conștient de informațiile esențiale din jur. Nu este vorba doar de a privi un singur lucru, ci este de asemenea vital să fii capabil de a observa tot ce te înconjoară și să știi ce se întâmplă cu privire la acestea.  În viața unui sportiv, această abilitate este esențială.

Ce exercițiu ar putea fi bun pentru instruirea acestei abilități? 

Ai nevoie de un instrument format din opt spițe cu 3 picioare care radiază de la un panou central. La capătul fiecărei spițe se află o diodă emițătoare de lumină (LED).

Culoarea luminii emise depinde de compoziția chimică a materialului semiconductor utilizat și poate fi aproape ultravioletă, vizibilă sau infraroșu. Nick Holonyak Jr. (născut în 1928) de la Universitatea Illinois din Urbana-Champaign a dezvoltat primul LED practic cu spectru vizibil în 1962.

LED-urile se aprind aleator, iar subiectul fixează o lumină roșie centrală constantă. De fiecare dată când este o lumină LED, subiectul este instruit să miște un joystick. La sfârșitul fiecărui ciclu complet, sunt afișați timpii necesari pentru a detecta luminile periferice în fiecare direcție.

Deoarece vederea periferică este redusă la alergare, este util să te antrenezi în timp ce alergi pe loc, pentru a evita prea multă constrângere a câmpului vizual.

 

  1. Mișcarea ochilor în lateral

 

Mișcările de urmărire ale ochilor sunt importante în toate sporturile cu mingea și probele de aruncare din atletism. Mai exactt, ori de câte ori trebuie urmată o traiectorie.

 

Exercițiu: Wayne Saccadic Fixator (WSF):

 

Acest exercițiu se folosește de un instrument pătrat de aproximativ 80 cm șii este format din 33 de lumini așezate în trei cercuri concentrice în jurul unei lumini centrale. Poate fi folosit la diferite înălțimi și unghiuri pentru a simula condițiile de joc.

De obicei, subiectul este la distanță de braț și i se spune să stea într-o poziție echilibrată, cu picioarele depărtate la lățimea umerilor, să clipească normal și să țină capul cât mai drept.

 

Una dintre numeroasele utilizări ale acestui instrument este de a exersa mișcările de urmărire urmând o serie de lumini care par să se miște în trei moduri: circular, orizontal și vertical, ținând în același timp capul nemișcat.

 

Știai vreunul dintre aceste exerciții?

 

 

Exerciții pentru ochi

Exerciții pentru ochi

Și ochii noștri au nevoie de exerciții pentru a fi sănătoși.

Iată ce trebuie să faceți, din când în când, pentru a le da o pauză.

Acoperă ochii cu palmele

Încercați acest exercițiu simplu data viitoare când vă simțiți ochii încordați sau obosiți.

Acoperiți ochii cu palmele, asigurându-vă că nu intră lumină. Acest lucru ajută la relaxarea ochilor și permite răspândirea uniformă a peliculei lacrimale pe ochi, reducând disconfortul.

Aveți grijă să nu apăsați prea tare, deoarece acest lucru vă poate afecta de fapt globii oculari. După câteva minute, ar trebui să vă simțiți mai relaxat, iar ochii ar trebui să se simtă revigorați.

Masați-vă ochii

Masează-ți ușor ochii cu vârfurile degetelor, printr-o mișcare circulară. Începeți de la colțul cel mai interior al ochiului și deplasați-vă spre exterior, apoi inversați direcția. Repetați acest proces de mai multe ori.

De asemenea, vă puteți folosi degetele mari pentru a vă masa tâmplele cu o mișcare circulară. Asigurați-vă că folosiți o presiune foarte ușoară și evitați să puneți presiune pe globul ocular în sine.

Acest exercițiu ar trebui să ajute la îmbunătățirea circulației sângelui în zona ochilor și a feței, pregătindu-vă ochiul pentru exerciții.

Exerciții de apropiere

Pentru a face acest exercițiu, începeți prin a vă ține degetul mare la aproximativ 15 centimetri de față. Concentrează-te asupra degetului mare și apoi apropie-l încet de ochi. Pe măsură ce faceți acest lucru, va trebui să ajustați în mod constant modul în care vă concentrați pentru a vă menține degetul mare bine focalizat. Acest lucru ajută la întărirea mușchilor din ochi și la îmbunătățirea capacității de focalizare. Ca un bonus suplimentar, este, de asemenea, o modalitate excelentă de a scăpa de stres!

Luați-va o pauză din când în când. Ochii voștri merită!