fbpx
CE ESTE DEGENERESCENȚA MACULARĂ LEGATĂ DE VÂRSTĂ

CE ESTE DEGENERESCENȚA MACULARĂ LEGATĂ DE VÂRSTĂ

CE ESTE DEGENERESCENȚA MACULARĂ LEGATĂ DE VÂRSTĂ

Degenerescența maculară reprezintă deteriorarea maculei.

Macula este o mică arie a retinei la nivelul fundului ochiului, care ne permite să vedem clar detaliile fine și să îndeplinim activități cum sunt cititul și șofatul. Când macula nu funcționează corect, vederea centrală poate fi afectată de încețoșare, pete negre sau distorsiuni. Degenerscența maculară afectează abilitatea de a vedea la distanță sau aproape. Astfel, anumite activități – cititul, introdusul aței în ac pot deveni dificile sau imposibile.

Deși degenerescența maculară modifică vederea în porțiunea centrală a retinei, ea nu afectează vederea periferică. De exemplu, puteți vedea conturul ceasului, dar nu puteți spune cât e ceasul.

Degenerescența maculară, deși nu duce rapid la orbire, devine invalidantă, în timp, prin dispariția vederii centrale.

CUM SE PUNE DIAGNOSTICUL DE DEGENERESCENȚĂ MACULARĂ?

Mulți dintre noi nu realizează că au o problemă maculară decât atunci când tulburarea vederii devine evidentă.

Oftalmologul dumneavoastră poate detecta degenerescența maculară în stadiul incipient în timpul examenului oftalmologic, care constă în următoarele:

Un test de vedere simplu, în care priviți un careu asemănător cu hârtia milimetrică (testul Amsler).

Examenul fundului de ochi cu vizualizarea maculei cu ajutorul oftalmoscopului.

Uneori se fac fotografii speciale ale ochiului, numite angiografii cu fluoresceină, pentru a detecta vasele anormale de sânge ce sunt situate sub retină. Fluoresceina (un colorant) este injectată într-o venă a brațului și ochiul (retina) dumneavoastră este fotografiat pe măsură ce colorantul trece prin vasele de sânge situate sub retină.

EXISTĂ DOUĂ TIPURI DE DEGENERESCENȚĂ MACULARĂ

Îmbătrânirea normală a retinei

Procesul normal de îmbătrânire a retinei presupune formarea unor mici depozite de “drusen” cauzate de acumularea de material amorf (lipofuscină). Depozitele excesive determină apariția celor două forme de degenerescență maculară. 

Degenerescența maculară “uscată” (atrofică)

Majoritatea oamenilor (90% din cazuri) prezintă degenerescență maculară – formă “uscată”. Este produsă de îmbătrânire și de subțierea țesuturilor maculei. Pierderea vederii are loc, de obicei, treptat. 

Degenerescența maculară “umedă”

Forma “umedă” de degenerescență maculară apare în aproximativ 10% din cazuri. Apare atunci când se formează vase de sânge anormale sub retină. Din aceste vase de sânge noi se scurge fluid sau sânge și consecutiv este afectată vederea central. Pierderea vederii poate fi rapidă și severă. 

CUM SE MANIFESTĂ DEGENERESCENȚA MACULARĂ?

Degenerescența maculară legată de vârstă apare după vârsta de 50 de ani și poate determina simptome diferite la diferiți pacienți. Poate fi greu observată în stadiul inițial. Uneori vederea este afectată numai la un singur ochi, în timp ce la celălat poate fi păstrată pentru mulți ani.

Dar, când sunt afectați ambii ochi, pierderea vederii centrale poate surveni mai rapid. Pot apărea următoarele semne:

Cuvintele de pe o pagină apar voalate

În centrul câmpului vizual apare o zona întunecată sau goală

Liniile apar distorsionate

Factori de risc: Expunerea la lumină puternică, vârsta peste 55 de ani, hipercolesterolemia, fumatul, diabetul zaharat, predispoziția familială.

CARE ESTE TRATAMENTUL DEGENRESCENȚEI MACULARE DE VÂRSTĂ?

Cercetările arată că suplimentele nutritive pe bază de antioxidanți, acizi grași nesaturați (EPA+DHA), luteină, vitamine, zinc, cupru și seleniu ar putea preveni sau chiar încetini procesele de degenerescență maculară.

Luteina, un constituent de bază al pigmentului macular are o importantă acțiune de protecție împotriva radiației luminoase albastre, reducând riscul degenerescenței maculare.

Acizii grași esențiali polinesaturați (EPA+DHA) prezintă de asemenea o importanță deosebită prin proprietățile lor de a ameliora și îmbunătăți metabolismul retinian.

Cercetări recente (2005) arată că asocierea concomitentă de acizi grași esențiali polinesaturați (EPA+DHA) și luteină au efecte sinergice, adică mai mari decât administrarea fiecărui compus în parte. Recent a apărut opțiunea injecțiilor intraoculare cu substanțe inhibitoare a neovascularizației.

CHIRURGIA LASER ȘI TERAPIA FOTODINAMICĂ

Anumite tipuri de degenerescență maculară “umedă” pot fi tratate prin chirurgie laser, o procedură de obicei scurtă și nedureroasă. 

Chirurgia laser și terapia fotodinamică utilizează o rază focalizată de lumină că să încetinească sau să stopeze scurgerea din vasele de sânge, scurgere care afectează maculă. Această procedură determină păstrarea vederii la stadiul respectiv, nefiind un tratament care să determine revenirea vederii la normal. În ciuda tratamentului medical, mulți oameni cu degenerescență maculară se confruntă cu o anumită pierdere a vederii.

Că să vă ajute la adaptarea la niveluri mai scăzute ale vederii, oftamologul dumneavoastră vă poate prescrie ochelari speciali, lupe sau alte dispositive ajutătoare. Deoarece vederea periferică nu este de obicei afectată, ea este utilă persoanei.

Adesea, oamenii pot continuă să desfășoare multe dintre activitățile lor favorite, utilizând ochelarii speciali, lupe, materialele tipărite cu litere mai mari.

PRIMELE SEMNE DE ALARMĂ

Dacă observați cele mai mici semne ale degenerescenței maculare (imagine voalată, distorsionată sau pete negre în centrul câmpului vizual) prezentați-vă imediat la medicul oftalmolog pentru un consult de specialitate, deoarece diagnosticul și tratamentul precoce  al acestei afecțiuni reduc substanțial riscul pierderii vederii. 

Testul vederii cu testul (grila) Amsler

Vă puteți verifica zilnic vederea folosind testul Amsler. Ați putea detecta schimbări pe care altfel nu le-ați fi observat. O metodă bună de a vă aminti să vă uitațila el zilnic este să puneți grila pe ușa frigiderului. 

Cum se folosește grila:

1. Purtați ochelarii de citit și țineți grilă în fața dumneavoastră la 30-35 cm, la lumină bună.

2. Acoperiți un ochi.

3. Uitați-vă direct la punctul din mijloc cu ochiul neacoperit.

4. Când vă uitați direct la punctul central fiți atent dacă toate liniile sunt drepte sau anumite zone sunt distorsionate , voalate sau întunecate. 

5. Repetați procedura cu celălalt ochi.

6. Dacă vreuna din zonele grilei pare ondulată, voalată sau întunecată, prezentați-vă imediat la un oftalmolog.

Articol realizat de:  

Dr. Oana Rusu

-Medic oftalmolog-

Q Vision Clinică de Oftalmologie

Cluj

WhatsApp Image 2022 09 22 at 14.10.56 1  

Mezo-zeaxantina, ghid complet: beneficii, proprietăți, surse

Mezo-zeaxantina, ghid complet: beneficii, proprietăți, surse

Totul despre mezo-zeaxantină: beneficii, proprietăți, surse alimentare

Având un rol important în sănătatea oculară și un efect puternic asupra calității vederii, mezo-zeaxantina este un compus care nu ar trebui să lipsească din interiorul maculei, având o importanță majoră pentru sănătatea ochilor, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

 

Mezo-zeaxantina, împreună cu luteina și zeaxantina, se încadrează în familia mai largă a xantofilelor, un grup de pigmenți maculari cu un rol foarte important în protejarea ochilor împotriva efectelor negative ale luminii solare, precum și împotriva unor afecțiuni care pot afecta vederea.

Cei trei carotenizi maculari, și anume mezo-zeaxantina, zeaxantina și luteina, operează cel mai eficient atunci când lucrează ca un tot unitar, fiecare dintre acestea având de jucat un rol specific în interiorul țesutului ocular. Astfel, acești 3 carotenoizi maculari lucrează în sinergie pentru a menține performanța vizuală a ochilor noștri în cei mai buni parametri, contrabalansand efectele negative ale expunerii la razele solare și ale anumitor afecțiuni degenerative.

healthy fresh garlic garlic capsules
Ce este mezo-zeaxantina

Mezo-zeaxantina este unul din trei pigmenți maculari cu un rol foarte important în sănătatea ochilor noștri, acești compuși fiind cunoscuți și sub denumirea de xantofile. 

 

Spre deosebire de luteină și zeaxantină, care pot fi întâlniți și în alte zone ale organismului, mezo-zeaxantina se regăsește exclusiv în interiorul ochiul și mai exact în centrul maculei, unde îndeplinește funcții esențiale de filtrare a luminii albastre care poate deteriora retina, protejând-o pe aceasta de stresul oxidativ.

 

Un alt aspect important care diferențiază mezo-zeaxantina de zeaxantină sau luteină este legat de felul în care aceasta este asimilată în interiorul maculei. Deși atât luteina, cât și zeaxantina sunt asimilate în organism prin dietă și în special prin consumul de fructe, legumeși alte plante care conțin acești compuși, în cazul mezo-zeaxantinei lucrurile stau diferit.

 

Mai simplu spus, numeroase studii în domeniu sugerează că cea mai mare parte a mezo-zeaxantinei din corp nu este asimilată din alimentație, ci mai degrabă convertită în interiorul organismului prin metabolizarea altor carotenoizi. Acest lucru nu înseamnă însă că nu putem obține deloc mezo-zeaxantină prin alimentație, ci doar că se găsește în alimente mai puțin comune în dieta noastră și în cantități mult mai reduse.

Ce proprietăți are mezo-zeaxantina

Dintre toți cei trei carotenoizi maculari, mezo-zeaxantina exprimă cele mai puternice proprietăți antioxidante atunci când se face o comparație între cei trei compuși. Cu toate acestea, combinația celor trei pigmenți maculari este cea care are cel mai mare potențial antioxidant, având un puternic impact în eliminarea radicalilor liberi ce se acumulează în țesutul ocular.

 

De asemenea, mezo-zeaxantina asigură grosimea optimă a pigmentului retinal, un factor deosebit de important în prevenția afecțiunilor maculare ale ochiului. O particularitate specială a mezo-zeaxantinei este că aceasta protejează ochiul de lumina cu o nuanță mai intensă de albastru, care tinde spre violet, prin comparație cu luteina sau zeaxantina, care sunt specializate pe nuanțele mai puțin intense ale luminii albastre.

 

Mezo-zeaxantina este prezentă într-o proporție de 50% în epicentrul maculei, fiind un pigment macular dominant în această zonă, unde acționează ca un filtru de protecție împotriva radiațiilor UV ce pot cauza deteriorarea țesutului ocular. 

Astfel, având în vedere proprietățile sale antioxidante și eficiența sa crescută în filtrarea razelor de lumină intensă, poziționarea mezo-zeaxantinei în centrul maculei este una ideală, întrucât acest lucru maximizează capacitatea de protecție a acestui puternic carotenoid macular.

Ce beneficii are mezo-zeaxantina

Ce beneficii are mezo-zeaxantina

Unul dintre cele mai importante beneficii ale mezo-zeaxantinei este eficiența sa crescută în combaterea și neutralizarea radicalilor liberi, lucru care se traduce printr-o importantă scădere a riscului dezvoltării unei serii de afecțiuni oculare, ce ne pot afecta serios vederea. 

 

Printre aceste afecțiuni, degenerescența maculară legată de vârstă este una dintre cele mai comune, cu puternice efecte negative asupra vederii, iar numeroase studii arată că mezo-zeaxantina poate fi deosebit de eficientă în combaterea sa, în special în fazele incipiente. 

 

Însă mezo-zeaxantina nu contribuie doar la prevenirea unor afecțiuni, ea putând juca și un rol proactiv în îmbunătățirea vederii. Astfel, o serie de studii clinice arată că mezo-zeaxantina poate avea un impact pozitiv asupra performanței noastre vizuale, crescând sensibilitatea la contraste, nivelul de percepție al culorilor sau acuitatea vederii.

 

Nu în ultimul rând, mezo-zeaxantina poate proteja țesutul ocular și împotriva surselor artificiale de lumină intensă, cum ar fi ecranele computerelor, telefoanelor sau tabletelor, reducând oboseala ochilor, durerile de cap și îmbunătățind calitatea orelor de somn. 

 

O alimentație sănătoasă nu este suficientă pentru aportul zilnic necesar de mezo-zeaxantină. Pentru aceasta, ai nevoie de MacuShield, suplimentul alimentar dedicat performanței tale vizuale!

Află mai mult

Efectele deficitului de mezo-zeaxantină

Deficitul de mezo-zeaxantină poate avea un puternic impact negativ asupra calității vederii, precum și asupra evoluției unor afecțiuni ale ochilor, motiv pentru care e foarte important să fie evitat. 

 

Înainte de toate, deficitul de mezo-zeaxantină expune țesutul ocular la o serie de efecte nocive ale luminii solare intense, precum acumularea de radicali liberi și deteriorarea celulelor oculare, lucru care conduce în mod invariabil la inflamație, disconfort și, în ultimă instanță, la apariția unor boli și afecțiuni.

 

O carență a mezo-zeaxantinei afectează performanța vizuală a ochilor, reducând nivelul de percepție al culorilor, sensibilitatea la contrast sau acuitatea vizuală, în special pe timpul nopții, aspecte ce au, fără doar și poate, un impact important asupra calității vieții.

 

De asemenea, poate fi afectată și viteza de revenire la normal a vederii după expunerea la o sursă de lumină intensă. Spre exemplu, poate fi afectat felul în care revine vederea noastră la normal după ce suntem expuși la faza lungă a unui vehicul care vine din sens opus, lucru care ne poate afecta dramatic capacitatea de a conduce.

Semne ale deficitului de mezo-zeaxantină

Când vine vorba de afecțiuni sau chiar și simple deficiențe de vedere, părerea medicului oftalmolog este neprețuită, întrucât importanța văzului în viața noastră de zi cu zi nu poate fi supraestimată. Tocmai de aceea, e important să vizitezi periodic cabinetul oftalmologului, chiar și dacă nu te confrunți cu o problemă de vedere.

 

Acestea fiind spuse, există anumite semne care pot indica o carență de mezo-zeaxantină în organismul tău, caz în care ar trebui să te asiguri că iei măsurile potrivite, împreună cu medicul tău. 

 

Printre acestea, se numără sensibilitatea crescută la lumină, un grad slăbit de percepție al culorilor sau al contrastelor, precum și scăderea acuității vizuale pe timpul nopții. De asemenea, dacă suferi de mâncărimi sau inflamații la nivelul ochilor, precum și de un grad crescut de oboseală a ochilor, acestea pot fi și ele semne că te confrunți cu un deficit de mezo-zeaxantină.

Surse alimentare de mezo-zeaxantină

Spre deosebire de luteină și zeaxantină, care pot fi întâlnite în cantități suficiente în numeroase legume, fructe, verdețuri și plante, mezo-zeaxantina este mai greu de asimilat prin alimentație, aceasta fiind, de regulă, convertită în organism din alți carotenoizi prin procese metabolice.

Cu toate acestea, putem asimila mezo-zeaxantină și prin alimentație, deși în cantități mai mici decât în cazul celorlalți doi pigmenți maculari. Astfel, printre alimentele care conține mezo-zeaxantină se numără carnea și pielea de păstrăv, carnea de somon și sardinele. Suplimentar, o altă sursă de mezo-zeaxantină o reprezintă florile de gălbenele, care sunt deseori utilizate pentru sintetizarea suplimentelor cu acest carotenoid macular.

fresh fish piece raw salmon fish fillet spices black stone surface delicious fish meat top view healthy food

Suplimente cu mezo-zeaxantină vs alimente cu mezo-zeaxantină?

În cazul mezo-zeaxantinei, asimilarea unei doze suficiente prin alimentație este foarte dificilă, dacă nu chiar imposibilă, iar acest lucru este îngreunat și mai mult de orice fel de afecțiuni fizice, deficiențe în dietă sau reduceri ale capacității de absorbție.

 

Din aceste motive, consumul de suplimente cu mezo-zeaxantină poate fi indicat și poate deveni chiar necesar, în special odată cu înaintarea în vârstă, când riscul instalării degenerescenței maculare crește considerabil.

Întrucât toți cei trei carotenoizi maculari sunt solubil în lipide, este indicat să consumi suplimente care conțin mezo-zeaxantină împreună cu alimente cu un conținut ridicat de Omega-3, precum avocado, ulei de măsline, somon sau ton.

Luteina, ghid complet. Totul despre „vitamina ochilor”

Luteina, ghid complet. Totul despre „vitamina ochilor”

Totul despre luteină: ce ar trebui să știi despre „vitamina ochilor”

Jucând un rol esențial în protecția maculei, precum și în performanța vizuală, luteina se numără fără doar și poate printre cei mai importanți carotenoizi pentru sănătatea ochilor noștri. 

 

Cunoscută și sub denumirea de „vitamina ochilor”, luteina este produsă în interiorul plantelor, fiind unul dintre pigmenții responsabili pentru coloritul fructelor și legumelor. 

 

Alături de zeaxantină și mezo-zeaxantina, luteina face parte din clasa xantofilelor, compuși organici de pigmentare galbenă, care la rândul lor se încadrează în familia mai largă a carotenoizilor. Acești 3 carotenoizi maculari lucrează în sinergie pentru a asigura buna funcționare a retinei, menținând sănătatea ochilor și ameliorând efectele nedorite ale unor afecțiuni oculare.

Acest lucru este important atât pentru oameni, cât și pentru animale, întrucât singurele vietăți capabile să producă luteina pe cale naturală în organism sunt afidele și acarienii. Desigur, acest lucru înseamnă că, pentru a beneficia de necesarul zilnic de luteină de care are nevoie organismul nostru, suntem nevoiți să asimilăm acest compus organic din surse de origine vegetală.

 

Din nefericire, însă, majoritatea oamenilor nu au parte de doza zilnică completă de luteină prin dieta lor, lucru ce poate prezenta o reală problemă, atât pentru sănătatea ochilor, cât și pentru performanța vizuală a acestora. 


Tocmai de aceea, am pregătit pentru tine un ghid complet care te va ajuta să înțelegi mai bine ce este luteina, care sunt proprietățile și beneficiile luteinei, care sunt cele mai bune surse de luteină, precum și o serie de alte aspecte importante legate de acest carotenoid esențial pentru sănătatea ochilor tăi:

Ce este luteina

Termenul de „luteină” provine din cuvântul latin „luteus”, care înseamnă în traducere „galben”. Luteina face parte dintr-un grup de peste 600 de carotenoizi ce pot fi regăsiți în natură, fiind sintetizată numai de către plante, care o utilizează pentru a modula energia ce provine de la lumină. 

 

Acest compus organic face parte din clasa xantofilelor, pigmenți naturali de culoare galbenă, similari în compoziție cu carotenoizii, dar care prezintă în structura lor atomi de oxigen, spre deosebire de carotenoizi, care sunt hidrocarburi pure, ce nu conțin oxigen. 

 

În cazul oamenilor, luteina este asimilată pe care naturală atunci când consumăm plante, în speță legume, verdețuri, salate și anumite fructe în care aceasta se regăsește în diferite proporții. Mai exact, retina umană extrage luteina din sânge, aceasta fiind concentrată în macula ochiului, zona responsabilă pentru vederea tricromatică, care ne ajută să percepem culorile prin 3 spectre vizuale diferite și anume roșu/verde, galben/albastru și negru/alb.

 

Odată asimilată în organism și în celulele ochiului, luteina acționează ca un filtru împotriva radiațiilor UV, asigurând protecția țesutului ocular de razele puternice ale Soarelui ce pot favoriza acumularea radicalilor liberi și deteriorarea celulelor ochiului.

 

De asemenea, luteina joacă un rol important și în absorbția  luminii albastre de mare intensitate, protejând retina și macula de elementele cele mai nocive ale spectrului emis de Soare și alte surse de lumină intensă. 

Ce proprietăți are luteina

Fiind un puternic antioxidant, luteina joacă un rol important în prevenția formării și acumulării de radicali liberi în organism, în special în celulele oculare. Efectele luteinei se pot face simțite în întregul organism, însă majoritatea activității sale se concentrează în zona ochilor.

 

Dintre toți carotenoizii care se regăsesc în corpul uman numai luteina, zeaxantina și mezo-zeaxantina pot fi întâlnite în maculă, o componentă deosebit de importantă a ochiului, care asigură buna funcționare a vederii centrale. Dintre acestea, mezo-zeaxantina se găsește numai în maculă, exclusiv în centrul retinei, în timpul ce luteina și zeaxantina pot fi întâlnite și în alte zone ale organismului.

Din acest motiv, luteina are o importanță majoră pentru menținerea unei vederi sănătoase, acest antioxidant eficient fiind responsabil pentru eliminarea radicalilor liberi ce pot cauza deteriorarea maculei și a altor părți ale ochiului, declanșând numeroase afecțiuni de vedere.

Ce beneficii are luteina pentru organism

Probabil cel mai important beneficiu al luteinei este capacitatea acesteia de a proteja ochii și în special retina de către radiațiile ultraviolete emise de Soare. Mai exact, luteina acționează ca un filtru împotriva radiațiilor UV, reducând riscul de afecțiuni oculare și contribuind la menținerea unei vederi sănătoase.

 

De asemenea, luteina menține absorbția luminii albastre de către țesutul ocular în parametri de maximă siguranță, împiedicând propagarea efectelor nocive ale acesteia către componentele importante ale ochiului.

 

Luteina este și un antioxidant eficient, care poate proteja organismul și mai ales celulele ochilor de molecule instabile, cum sunt radicalii liberi, prevenind astfel o serie de afecțiuni ale vederii. 

 

Mai mult decât atât, luteina poate avea un impact pozitiv și asupra persoanelor care suferă de anumite afecțiuni ale vederii, cauzate de vârstă sau de o dietă nesănătoasă, ameliorând efectele acestora. Un exemplu notabil pentru acest aport pozitiv poate fi remarcat în special la persoanele care suferă de cataractă, pe care luteina le poate ajuta încetinească sau chiar să oprească efectele acestei boli.

De asemenea, luteina combate stresul oxidativ și îmbunătățește circulația oculară, jucând astfel un rol foarte important în prevenirea sau chiar oprirea degenerescenței maculare, precum și a altor afecțiuni ale ochiului, cu un impact radical asupra calității vederii, atât la persoanele vârstnice, cât și la tineri.

Asigură-ți un aport optim de luteină cu ajutorul MacuShield, suplimentul alimentar dedicat performanței tale vizuale.

Află mai mult

food supplement oil filled fish oil omega 3 omega 6 omega 9 vitamin vitamin d vitamin e fla

Efectele deficitului de luteină

Deficitul de luteină poate prezenta numeroase riscuri asupra calității vederii, întrucât o carență a acestui compus poate accelera evoluția unor afecțiuni degenerative cu efecte serioase asupra vederii.

 

Mai simplu spus, atunci când avem un deficit de luteină favorizăm formarea și acumularea de radicali liberi în interiorul celulelor oculare. Aceștia cauzează, la rândul lor, apariția și evoluția anumitor boli de vedere, cum ar fi degenerescența maculară, cataracta și nu numai. 

Totodată, e important să avem în vedere faptul că, odată cu avansarea în vârstă, ochii noștri devin mai sensibili și mai predispuși la diferite afecțiuni, țesuturile acestora fiind mai fragile decât la vârste mai tinere, iar o carență de luteină nu va face altceva decât să agraveze această stare de fapt.

Semne ale deficitului de luteină

Semnele deficitului de luteină pot fi destul de greu de depistat fără o pregătire medicală, motiv pentru care este foarte important să vizitezi medicul oftalmolog în cazul în care ai orice fel de suspiciuni cu privire la calitatea vederii tale.

 

Dacă experimentezi anumite probleme de vedere, aceasta poate fi un semn că suferi de un deficit de luteină în organism. Un exemplu care îți poate indica o carență de luteină în țesutul ocular este senzația de uscăciune, mâncărime sau disconfort la nivelul ochilor. 

 

Un alt exemplu, valabil pentru cazurile foarte grave este reducerea puternică a vederii sau chiar orbirea pe timpul nopții, situație care semnalează un deficit sever de luteină în țesutul ocular. Dacă observi că acuitatea ta vizuală este afectată mai mult decât de obicei odată cu venirea nopții, atunci cu siguranță este timpul pentru o vizită la medicul oftalmolog, înainte ca situația să se agraveze.

ingredients healthy foods selection concept healthy food set up

Surse alimentare de luteină

Din fericire, există numeroase surse alimentare bogate în luteină din care ne putem asigura necesarul zilnic. Aceasta se găsește în doze mai mari în special în legume, salate și diferite verdețuri, dar și în anumite tipuri de fructe. Astfel, printre sursele alimentare bogate în luteină se numără: 

  • busuiocul
  • pătrunjelul
  • spanacul
  • varza kale
  • prazul
  • mazărea
  • salata verde
  • ardeii verzi
  • broccoli
  • morcovii
  • portocalele
  • perele

Un lucru foarte interesant este că busuiocul și pătrunjelul proaspăt se numără printre sursele alimentare cu cea mai mare concentrație de luteină, lucru demonstrat de o serie de studii extensive din domeniu. De asemenea, e important să menționăm că există și o sursă animală de luteină și anume ouăle, luteina putând fi întâlnită în special în albuș.

Suplimente cu luteină vs alimente cu luteină

În anumite situații, consumul de suplimente cu luteină poate deveni necesar, în special în cazul în care aceasta nu este asimilată corespunzător de către organism, dacă regimul alimentar nu ne asigură o doză corespunzătoare sau în cazul în care ne confruntăm cu anumite afecțiuni de vedere ce reclamă nevoia de luteină.

În aceste situații, e important să te asiguri că atunci când consumi suplimente cu luteină le asociezi cu alimente cu o conținut ridicat de grăsimi Omega 3, precum avocado, ulei de măsline, somon sau ton, astfel încât să poți maximiza gradul de absorbție al luteinei în organism.